Written explanations of vote - 8th parliamentary term Laurenţiu REBEGA

Existența unui nume de domeniu specific pentru UE este foarte importantă pentru identitatea online a UE.
Domeniul .eu a fost înființat în aprilie 2002, ca nume de domeniu al Uniunii Europene și al cetățenilor săi. Scopul a fost de a accelera comerțul electronic prin îmbunătățirea interoperabilității rețelelor europene online, prin crearea unui identificator digital european unic în sistemul internetului.
Cu toate acestea, de la adoptarea sa, mediul online pentru numele de domenii s-a schimbat și, în consecință, este necesar să se țină pasul cu evoluția rapidă a pieței.
Am votat pentru acest raport, deoarece simplifică cadrul juridic existent în domeniul .eu și permite cetățenilor din spațiul economic european să înregistreze un domeniu .eu și în afara UE, indiferent de țara lor de reședință.
Propunerea stabilește principiile generale de înregistrare a unui nume de domeniu .eu, descrie criteriile de eligibilitate, condițiile de înregistrare și de revocare a numelor de domeniu, procedurile de rezervare a numelor de domeniu.

Am votat per ansamblu pozitiv acest raport deoarece consider că o reformă a sistemului public în spațiul european este binevenită. Recomandările aduse sunt oportune pentru o implementare sistematică de noi măsuri care să asigure adaptarea întregului sector la noile realități europene. Povara unui sistem administrativ complex și greoi nu își are locul întru-un spațiu comun european care se vrea deschis către progres și inovare. Anumite state membre au demonstrat concret că guvernarea electronică creează premisele, atât de necesare, pentru reacții imediate și eficiente ale administrației la noile provocări generate de un mediu dinamic și schimbător, cum este cel din prezent. Consider așadar sugestiile conținute în acest raport ca fiind de bun augur pentru a încuraja dezvoltarea unor principii comune de guvernare electronică la nivelul statelor membre.

M-am abținut la votul privind Acordul UE-Ucraina pentru că, de mai mulți ani, autoritățile de la Kiev restrâng sistematic drepturile minorităților din Ucraina. Românii din Bucovina de Nord și din Basarabia de Sud, dar și cei din Transcarpatia sunt împiedicați să-și păstreze identitatea națională și sunt supuși, practic, asimilării.
Actualul regim politic din Ucraina nu este cu nimic mai bun pentru minorități decât regimul sovietic. Mai mult, regimul de la Kiev este la același nivel al respectării drepturilor omului, a libertății presei și a principiilor democratice cu regimul de la Moscova.

M-am poziționat împotriva acestui raport întrucât rezerva de performanță a fost instituită pentru a aloca fonduri programelor finanțate din fondurile ESI care și-au atins obiectivele de etapă, iar
posibilitatea de a utiliza rezerva de performanță pentru reformele structurale contravine în mod clar scopului său inițial și al obiectivului politicii de coeziune. Mai mult decât atât, Comisia nu definește în mod clar reformele structurale în propunerea sa, fapt care face ca realocarea fondurilor din rezerva de performanță să fie și mai neclară.

Am votat pentru acest raport deoarece regiunile frontaliere se confruntă cu o serie de obstacole care le împiedică creșterea și dezvoltarea și, în consecință, au performanțe economice mai slabe decât regiunile situate mai în interiorul țării.
România are peste 1000 de km de graniță cu alte state membre.
Cred că, pentru a depăși poverile pentru dezvoltarea regiunilor frontaliere, este nevoie de încrederea reciprocă și voința politică a tuturor autorităților locale și regionale responsabile, de o mai mare flexibilitate și încheierea de acorduri speciale, deoarece sistemele juridice ale statelor membre implicate sunt diferite. Cooperarea dintre regiunile frontaliere interne și dezvoltarea acestora ar putea fi îmbunătățite prin reducerea complexității procedurilor administrative pe care trebuie să le parcurgă cetățenii „frontalieri” în viața de zi cu zi.
În plus, consider că ar trebui analizată, în mod similar, și situația regiunilor frontaliere externe și maritime, în vederea elaborării unor soluții eficiente pentru provocările și obstacolele cu care se confruntă și aceste regiuni.

La momentul actual, statisticile arată că, în Europa, doar 6,5% dintre fermieri se încadrează în categoria de tineri, în unele state membre procentul de tineri fermieri fiind mult sub această medie.
Am votat pozitiv raportul referitor la punerea în aplicare a instrumentelor PAC pentru tinerii fermieri în UE după reforma din 2013 deoarece, cred cu tărie că, pentru a avea un sector agricol prosper, trebuie depuse eforturi serioase pentru ajutarea tinerilor fermieri să pătrundă pe piață și să își dezvolte ferme care să poată susține nevoile alimentare și de export ale Uniunii Europene.
În același timp, fermierii mai în vârstă trebuie motivați prin stimulente să predea exploatațiile generațiilor tinere pentru a asigura continuitatea sectorului alimentar.

. – Am votat pozitiv acest raport deoarece toți cetățenii europeni, indiferent de nivelul lor de educație, formare profesională și vârstă, trebuie să beneficieze de aceleași oportunități în privința dezvoltării carierei, peste tot în Uniunea Europeană. Așadar, calificările și aptitudinile cetățenilor Uniunii Europene trebuie să fie interoperabile și aplicabile în toate statele membre ale Uniunii. În același timp, sistemul Europass trebuie să devină un sistem mai inclusiv și adaptat la cerințele și nevoile unei categorii mai largi de utilizatori.

. – Mă bucur de rezultatul final, cu 503 voturi pentru, 87 împotrivă și 13 abțineri, dar sper, pentru toți agricultorii europeni, ca acest nou regulament, care modifică anumite aspecte ale PAC, să nu fie doar o frumoasă scrisoare de intenție.
Sunt mulțumit că Parlamentul European a reușit, încă o dată, să demonstreze că e capabil să mențină calendarul impus prin acordul atins în cadrul trilogurilor cu Comisia Europeană și Consiliul. Spun asta luând în calcul întârzierile existente în celelalte părți ale Regulamentului Omnibus, care privesc alte politici.

M-am poziționat împotriva acestui raport, întrucât dincolo de semnificația politică, și anume dacă Uniunea este în măsură să gestioneze problema migrației, reiese încă o data faptul că se insistă să se ceară tot mai mulți bani cu toate că nu există o consecvență clară privind modul în care acești bani ajută la diminuarea problemei per se.

. – Am acordat un vot pozitiv acestei rezoluții întrucât consider imperios începutul unei anchete internaționale care să investigheze detaliile morții jurnalistei Daphne Caruana Galizia. Faptele de corupție și presiunea exercitată asupra mass-mediei malteze subliniază faptul că libertatea presei, independența poliției și a sistemului judiciar nu sunt garantate.

Am votat pentru acest proiect de rezoluție care aprobă decizia Consiliului de a permite României și Bulgariei să aibă acces la datele din Sistemul de informații privind vizele (VIS). În acest fel, până la eliminarea controalelor la frontiere și participarea deplină a României la acquis-ul Schengen, autoritățile competente din România vor putea consulta datele înscrise în VIS, ceea ce va fi util în procesul de acordare a vizelor la nivel național. În același timp, accesul la VIS va contribui la prevenirea fraudelor în materie de vize Schengen, la facilitarea controalelor la punctele de trecere a frontierei și la identificarea persoanelor care ar putea să nu îndeplinească condițiile de intrare sau de ședere pe teritoriul României.
Desigur, accesul României la acest sistem nu înlocuiește apartenența la Schengen, dar țara noastră trebuie să aibă o atitudine proactivă și să continue să militeze pentru ca cele patru libertăți din Tratatul de la Maastricht, să se aplice ca atare tuturor statelor membre.

La votul în plen din 6 iulie 2017, de la Strasbourg, Parlamentul European a decis ca negocierile de aderare UE-Turcia să fie suspendate dacă Ankara pune în aplicare reforma constituțională aprobată în referendumul din 16 aprilie 2017.
Am votat pentru la toate articolele și amendamentele care se referă la derapajele privind statul de drept și drepturile fundamentale din Turcia, dar m-am abținut în ceea ce privește încetarea definitivă a negocierilor de aderare.
Este evident că Turcia traversează o perioadă foarte dificilă, dar consider că ușa dialogului trebuie să rămână deschisă.

Antisemitismul este o ideologie pe cât de malefică, pe atât de absurdă. Antisemitismul, ca și alte ideologii înrudite, care propagă ura față de oameni până la exterminarea acestora, trebuie combătut cu perseverență, iar aceasta se realizează prin educație.
De aceea, am votat pentru rezoluție.

Concentrarea terenurilor agricole este o problemă resimțită îndeosebi în țările din estul Europei, inclusiv în România. Am votat în favoarea acestui raport întrucât consider că trebuie luate măsurile necesare pentru a ușura accesul agricultorilor la terenurile agricole.

M-am poziționat împotriva acestui raport întrucât consider că în lumea de astăzi există grupuri organizate care profită material, direct sau indirect, de apariția sau intensificarea mișcărilor migratorii și de strămutările forțate de populații, au tendința de a stimula artificial sau incită mișcările migratorii.

Am votat împotriva acestui raport deoarece consider că orientările generale propuse nu servesc în cel mai bun mod intereselor naționale ale României și spațiului comun european.
Consider nerațională suplimentarea fondurilor și introducerea de noi taxe pentru cetățenii europeni ca rezultat direct al unei situații încă incerte a crizei emigranților. Dezaprob faptul că statele membre sunt obligate să aplice, și pe deasupra să mai și finanțeze, acele decizii centralizate ce contravin puternic interesului național.

Măsurile propuse prin acest proiect vizează obiective foarte ambițioase pentru orizontul anului 2030, respectiv 70 % reciclare și maximum 5 % depozitare la gropile de gunoi. Aparent, aceste măsuri ar trebui să asigure un mediu înconjurător mai curat pentru cetățenii statelor membre. Problema se ascunde însă în detaliile reglementării. Această propunere de directivă pare elaborată pe măsura economiilor statelor avansate din Uniune. Am votat împotriva acestui proiect, care prevede, printre altele, externalizarea serviciilor de colectare selectivă către companii private, deoarece consider că, în unele țări care sunt încă mult în urmă cu alinierea la standardele europene privind deșeurile, așa cum este și România, se va genera mai degrabă corupție decât progres. Bineînțeles că îmi doresc o țară curată, dar cred că mai întâi trebuie să ne rezolvăm restanțele și abia apoi să ne concentrăm pe noi obiective.

Am susținut întotdeauna, chiar cu vehemență, principiul reciprocității în relațiile internaționale. Am votat și pe acest raport, în același sens. România este, în continuare, discriminată față de celelalte state membre ale Uniunii, în privința regimului de vize cu statele terțe. Prin urmare, nu sunt de acord ca cetățenii unor state terțe să circule in UE fără vize, atât timp cât cetățeni din unele state membre ale UE (adică din România) au nevoie de viză ca să călătorească în acele state terțe.

Programul „Europa pentru cetățeni” este singurul program care se adresează direct tuturor cetățenilor UE. Proiectele care se finanțează prin acest program sunt culturale și educaționale, capitole la care, în România, finanțarea din resurse interne este cu totul insuficientă. Chiar dacă programul are și criterii mai puțin inspirate, raportul de astăzi solicită o creștere a finanțării și o mai mare atenție acordată țărilor excentrice. Fiind în favoarea intereselor României, am votat pentru acest raport.

Raportul Verhofstadt are un mare merit: este primul document oficial în care se recunoaște că Uniunea se află într-o criză profundă și că este necesară o reformă fundamentală a Uniunii!
Din păcate, soluția preconizată este tocmai politica greșită care ne-a adus în acest punct! Anume, aceea a transformării Uniunii într-un super-stat în care națiunile componente să rămână, eventual, simple diviziuni administrative.
Obsesia pentru centralizare, uniformizare și deznaționalizare nu poate avea ca efect decât un nou experiment utopic, cu nimic mai puțin dezumanizant decât fascismul sau comunismul.
Iată de ce am votat categoric împotriva raportului Verhofstadt.