Written explanations of vote - 8th parliamentary term Claudiu Ciprian TĂNĂSESCU

Libera circulație a persoanelor, una dintre cele patru libertăți fundamentale consacrate în tratatele UE, nu este posibilă decât dacă drepturile la securitate socială ale cetățenilor europeni mobili și ale familiilor acestora sunt protejate. Fiecare stat membru are libertatea de a stabili caracteristicile propriului sistem de securitate socială, cu condiția ca dispozițiile naționale să respecte principiile legislației UE, în special în ceea ce privește egalitatea de tratament și nediscriminarea. Uniunea trebuie să combată abuzurile, frauda și concurența neloială în domeniul mobilității. Valorile și principiile comune ale sistemelor de sănătate ale Uniunii, în special valorile generale ale universalității, accesului la îngrijiri de bună calitate, echității și solidarității, trebuie respectate. Considerăm că cel puțin patru domenii de coordonare necesită îmbunătățiri: accesul cetățenilor inactivi din punct de vedere economic la prestații sociale, prestații pentru îngrijirea pe termen lung, prestații de șomaj și prestații familiale. Iar schimburile de experiență și de cele mai bune practici administrative prin utilizarea noilor tehnologii pot contribui la îmbunătățirea respectivelor domenii de coordonare a sistemelor sociale.

UE s-a angajat să asigure un sistem energetic durabil, competitiv, sigur și decarbonizat, iar realizarea unor modalități de transport durabile reprezintă un obiectiv esențial al politicii comune în domeniul transporturilor. Utilizarea vehiculelor cu emisii scăzute și cu emisii zero va trebui să crească în mod semnificativ în viitor în vederea îndeplinirii angajamentelor UE cu privire la reducerea emisiilor. De asemenea, decarbonizarea sectorului transporturilor, precum și reducerea emisiilor vehiculelor și a poluării fonice sunt posibile prin crearea de noi tehnologii. Considerăm că sporirea gradului de răspândire pe piață a vehiculelor nepoluante, adică a vehiculelor cu emisii scăzute și cu emisii zero, prin intermediul procedurilor de achiziții publice de vehicule de transport rutier, este necesară și viabilă. Dar pentru aceasta, Directiva privind vehiculele nepoluante necesită modificări cel puțin referitoare la domeniul de aplicare, specificațiile tehnice din cadrul dispozițiilor privind achiziționarea de vehicule, precum și în ceea ce privește o definiție pentru vehicule ușoare nepoluante.

Cercetarea și inovarea (C&I) contribuie la punerea în practică a priorităților cetățenilor Uniunii, stimulează productivitatea și competitivitatea Uniunii și sunt cruciale pentru susținerea modelului și a valorilor noastre socioeconomice.
Considerăm că programul-cadru pentru cercetare și inovare intitulat „Orizont Europa”, care stabilește normele sale de participare și de diseminare, va consolida bazele științifice și tehnologice ale Uniunii cu scopul de a contribui la soluționarea marilor provocări globale ale epocii noastre și de a permite realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), stimulând, în același timp, competitivitatea Uniunii, inclusiv a industriilor sale. Programul-cadru este programul emblematic al Uniunii menit să sprijine C&I din etapa de concept până la comercializare, completând finanțările naționale și regionale.
Cu o valoare adăugată europeană unică în ceea ce privește sprijinirea concurenței și a colaborării la nivelul întregului continent pentru a favoriza excelența în știință și inovare, programul „Orizont Europa” va genera reducerea decalajului UE în domeniul cercetării. De asemenea, programul „Orizont Europa” pentru perioada 2021-2027, bazându-se pe realizările programului Orizont 2020, cu o serie de noi caracteristici și îmbunătățiri, va contribuie cu cel puțin 35% din bugetul total pentru a sprijini obiectivele UE în materie de climă.

Punerea în aplicare a programului Orizont Europa se va baza pe un proces incluziv și transparent de planificare strategică a activităților de cercetare și inovare care vor fi finanțate de program. Propunerea privind programul specific vizează definirea obiectivelor operaționale și a activităților specifice anumitor părți ale programului „Orizont Europa”. Activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul programului Orizont Europa se concentrează în mod exclusiv asupra aplicațiilor civile. Programul „Orizont Europa” asigură o abordare multidisciplinară și prevede, după caz, integrarea științelor sociale și umaniste în toate activitățile desfășurate în cadrul programului.
Implementat în sinergie cu alte programe de finanțare ale Uniunii, programul „Orizont Europa” urmărește o simplificare administrativă continuă și reducerea sarcinii pentru beneficiari. Suntem de acord cu faptul că programul „Orizont Europa” pentru perioada 2021-2027 ar trebui să sprijine noile tehnologii care contribuie la depășirea obstacolelor, adică acele obstacole care împiedică accesul și participarea deplină a persoanelor cu dizabilități și care, în consecință, împiedică dezvoltarea unei societăți cu adevărat incluzive. În ceea ce privește conținutul programului specific, programul „Orizont Europa”, acesta include aspecte legate de îmbunătățirea calității vieții cetățenilor prin intermediul unor linii de cercetare dedicate sănătății, precum și prin sprijinul acordat IMM-urilor pentru locuri de muncă mai bune și mai calificate în Europa.

În cadrul pieței unice, libera circulație a mărfurilor este cea mai dezvoltată dintre cele patru libertăți fundamentale. Cu toate acestea, numărul tot mai mare al produselor ilegale și neconforme de pe piață denaturează concurența și pune în pericol consumatorii. Provocările pieței mondiale și complexitatea din ce în ce mai mare a lanțurilor de aprovizionare, precum și creșterea numărului de produse oferite spre vânzare online utilizatorilor finali în cadrul Uniunii, fac necesară consolidarea măsurilor de asigurare a aplicării legislației, pentru a asigura siguranța consumatorilor.
Astfel, suntem de acord că, în scopul de a garanta libera circulație a produselor în Uniune, este necesar să se asigure că produsele introduse pe piață prin mijloace offline sau online și indiferent unde sunt fabricate (în Uniune sau în afara ei) respectă legislația de armonizare a Uniunii. Adică, îndeplinesc cerințe care garantează un nivel ridicat de protecție a intereselor publice, precum sănătatea și siguranța în general, sănătatea și siguranța la locul de muncă, protecția consumatorilor, protecția mediului, a siguranței publice și a oricăror alte interese publice protejate de legislația respectivă. Asigurarea aplicării cu strictețe a unor astfel de cerințe este esențială pentru protecția adecvată a acestor interese și pentru a crea condiții în care să fie stimulată concurența loială pe piața mărfurilor din Uniune.

Regulamentul privind legislația alimentară generală stabilește anumite principii generale care vor sta la baza tuturor viitoarelor legislații alimentare naționale și ale Uniunii, dintre care cel mai important este principiul analizei riscurilor. Principiul analizei riscurilor constă din trei componente distincte, dar interconectate: evaluarea riscurilor, gestionarea riscurilor și comunicarea riscurilor.
În contextul actual, este esențial să se restabilească încrederea opiniei publice și a altor părți interesate în procesul de analiză a riscurilor care stă la baza legislației alimentare a Uniunii, în special în procesul de evaluare a riscurilor, inclusiv în ceea ce privește organizarea, funcționarea și independența autorității și transparența. Activitățile de gestionare a riscurilor, de evaluare și de comunicare ar trebui să se bazeze pe o aplicare riguroasă a principiului precauției.
De asemenea, suntem de acord cu faptul că procesul de comunicare a riscurilor trebuie să fie transparent, independent, continuu și incluziv pe parcursul întregului proces de analiză a riscurilor, care să implice evaluatorii riscurilor și responsabilii cu gestionarea riscurilor la nivelul Uniunii și la nivel național. Acest proces ar trebui să recâștige încrederea cetățenilor în faptul că întregul proces are la bază obiectivul asigurării unui nivel ridicat al vieții și sănătății umane, precum și cel al protecției intereselor consumatorilor.

Uniunea și-a sporit în mod constant investițiile în sectorul spațial, deoarece spațiul poate să joace un rol crucial în abordarea cu eficacitate a provocărilor noi, precum schimbările climatice, dezvoltarea durabilă, controlul frontierelor, supravegherea maritimă și securitatea cetățenilor Uniunii. Strategia spațială pentru Europa vizează promovarea unui sector spațial european inovator și competitiv, precum și consolidarea autonomiei Europei în ceea ce privește accesarea și utilizarea spațiului într-un mediu sigur și securizat.
Posibilitățile pe care le oferă spațiul pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre ar trebui exploatate, menținându-se, în același timp, caracterul civil al programului și respectând eventualele dispoziții de neutralitate sau de nealiniere prevăzute în dreptul constituțional al statelor membre. Programul spațial, salutar, urmărește să asigure continuitatea investițiilor în activitățile spațiale ale UE, să încurajeze progresul științific și tehnic și să sprijine capacitatea de competitivitate și inovare a industriei spațiale europene, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), a întreprinderilor nou înființate și a întreprinderilor inovatoare. Astfel, programul spațial complet integrat va exploata sinergiile dintre componente, iar cadrul unic și coerent va încuraja investițiile viitoare, va spori vizibilitatea și va oferi o mai mare flexibilitate. Desigur, acțiunile din cadrul programului ar trebui să se bazeze pe avantajele oferite de capacitățile existente la nivel național și european.

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru programul Europa digitală pentru perioada 2021-2027, ca răspuns global la provocarea pe care o reprezintă transformarea digitală, cu impact asupra tuturor sectoarelor economiei europene. Programul Europa digitală, salutar, este o inițiativă destinată creșterii competitivității internaționale a UE, care dezvoltă și consolidează capacitățile digitale strategice ale Europei în ceea ce privește calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică și competențele digitale avansate.
Programul ar trebui să asigure cel mai înalt grad de transparență și răspundere al instrumentelor și mecanismelor financiare inovatoare care implică bugetul Uniunii, în special referitor la contribuția acestora în ceea ce privește atât așteptările inițiale, cât și rezultatele finale obținute în vederea realizării obiectivelor Uniunii. Obiectivul general al programului ar viza sprijinirea transformării digitale a întreprinderilor și favorizarea unei mai bune valorificări a potențialului industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică, în beneficiul întreprinderilor și cetățenilor din întreaga Uniune, inclusiv din regiunile ultraperiferice, precum și din cele defavorizate din punct de vedere economic. Aceasta, deoarece Europa găzduiește o comunitate de cercetare de vârf la nivel mondial în domeniul inteligenței artificiale, precum și o serie de întreprinderi mici care oferă expertiză în domeniul inteligenței artificiale.

Scopul Uniunii Europene este acela de a promova pacea, valorile și bunăstarea popoarelor sale. Baza existenței UE o constituie valorile consacrate în tratatele UE, în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și în Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Printre aceste valori se regăsesc în special drepturile fundamentale, nediscriminarea și egalitatea, combaterea rasismului și toleranța, respectarea demnității umane, statul de drept și independența sistemului judiciar.
În prezent, societățile europene se confruntă cu extremismul, cu radicalismul și cu divizarea, iar spațiul dedicat societății civile independente se reduce. Astfel că, în acest context, este mai important ca oricând să se promoveze, să se consolideze și să se apere justiția, drepturile și valorile Uniunii Europene. Ca atare, instituirea în bugetul UE a unui nou fond pentru justiție, drepturi și valori, cuprinzând programele „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și „Justiție” este salutară.
Programul „Justiție” va continua să sprijine dezvoltarea în continuare a unui spațiu de justiție bazat pe statul de drept, pe independența și imparțialitatea sistemului judiciar, pe recunoașterea reciprocă și încrederea reciprocă, pe accesul la justiție și pe cooperarea transfrontalieră în Uniune.
Programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” va reuni programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” 2014-2020 și programul „Europa pentru cetățeni”.

Prezenta propunere de regulament urmărește transpunerea în legislația UE a măsurilor de conservare și executare adoptate de Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO), la care Uniunea Europeană (UE) a fost parte contractantă din 1979. Măsurile de conservare și gestionare a NAFO, adoptate prin consens, se aplică exclusiv în zona sa de reglementare în marea liberă. Respectivele măsuri de conservare adoptate de Comisia NAFO sunt obligatorii, astfel că UE este obligată să le implementeze, în măsura în care nu fac deja obiectul acesteia.
Ca atare, prezentul regulament, salutar, sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică navelor de pescuit ale Uniunii care sunt utilizate sau care se intenționează a fi utilizate în scopul activităților de pescuit comercial care vizează resursele piscicole din zona de reglementare a NAFO, precum și activităților desfășurate de navele țărilor terțe în temeiul convenției în apele sau pe teritoriul Uniunii. Însă, statele membre pot permite navelor de pescuit aflate sub pavilionul lor să pescuiască stocuri pentru care nu li s-a alocat o cotă în conformitate cu posibilitățile de pescuit în vigoare, dacă o astfel de cotă există și nu a fost transmisă o notificare de încetare a activității de pescuit de către secretarul executiv al NAFO.

Statisticile privind migrația și protecția internațională sunt esențiale pentru formarea unei imagini de ansamblu asupra mișcărilor migratorii din cadrul Europei și pentru a permite o aplicare adecvată a legislației Uniunii de către statele membre, cu respectarea drepturilor fundamentale, astfel cum sunt menționate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Comisia (Eurostat) colectează în mod regulat date privind azilul și migrația aleasă. Migrația către UE s-a schimbat radical în ultimii ani. Statisticile privind migrația și protecția internațională trebuie să răspundă unor nevoi noi în Uniune, datorită schimbărilor rapide ale caracteristicilor relevante ale migrației și ale migranților (mai ales în ceea ce privește natura diversă și în permanentă schimbare a fluxurilor migratorii). De aceea suntem de acord că este necesar un cadru în ceea ce privește statisticile privind migrația și protecția internațională care să permită reacția rapidă la nevoile în schimbare. Aceasta deoarece statisticile privind azilul și migrația aleasă sunt fundamentale pentru studierea, definirea și evaluarea unui spectru larg de politici, îndeosebi în ceea ce privește răspunsurile la sosirea persoanelor care solicită protecție în Europa pentru găsirea soluțiilor optime.

În mod tradițional, statele membre ale Uniunii au încheiat acorduri bilaterale privind serviciile aeriene cu țări terțe, însă clauzele de desemnare din aceste acorduri contravin dreptului Uniunii. De aceea, dispozițiile prezentului Acord dintre Uniunea Europeană și Guvernul Republicii Filipine privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene înlocuiesc sau completează dispozițiile existente în cele zece acorduri bilaterale privind serviciile aeriene dintre statele membre și Republica Filipine. Obiectivul acordului este de a oferi tuturor transportatorilor aerieni din UE acces nediscriminatoriu la rutele dintre Uniunea Europeană și țările terțe. Proiectul de acord a fost semnat la 29 noiembrie 2018, la Bruxelles, iar la 18 februarie 2019, Consiliul a solicitat aprobarea Parlamentului European. Acordul dintre Uniune și Republica Filipine, salutar, este cel mai eficient instrument de armonizare a tuturor acordurilor bilaterale existente privind serviciile aeriene încheiate între statele membre și Republica Filipine cu legislația Uniunii. În cadrul acordului se regăsește o „clauză de desemnare a UE” care permite tuturor transportatorilor din UE să beneficieze de dreptul de stabilire și modalități de soluționare a potențialelor conflicte cu normele Uniunii în materie de concurență. De asemenea, au fost introduse și dispoziții speciale privind impozitarea carburantului pentru aviație și acordurile comerciale obligatorii dintre companiile aeriene.

Acordul internațional cu privire la uleiul de măsline și măslinele de masă este salutar prin faptul că va permite ca UE să contribuie în continuare în mod activ la cooperarea internațională în domeniul uleiului de măsline și al măslinelor de masă. De asemenea, acesta va proteja interesele Uniunii și ale producătorilor săi de uleiuri de măsline, mai ales în ceea ce privește cea mai bună calitate și standardele de piață ridicate în sectoarele uleiului de măsline. Prin intermediul Acordului este instituit organismul decizional „Consiliul membrilor”, care exercită toate competențele și toate funcțiile necesare pentru realizarea obiectivelor acordului. Acesta este invitat să adopte modificări ale denumirilor și ale definițiilor existente ale uleiurilor de măsline, ale uleiurilor din resturi de măsline și ale măslinelor de masă. Obiectivele Acordului internațional cu privire la uleiul de măsline și măslinele de masă sunt următoarele: favorizarea cooperării internaționale pentru dezvoltarea integrată și durabilă a oleiculturii mondiale; favorizarea coordonării politicilor de producție, industrializare, depozitare și comercializare pentru uleiurile de măsline, uleiurile din sâmburi de măsline și măslinele de masă; încurajarea cercetării și dezvoltării; favorizarea transferului de tehnologie și activitățile de formare din sectorul cultivării măslinelor.

Activități ilegale și practici abuzive pot apărea în orice organizație, publică sau privată, de mici sau mari dimensiuni. Acestea pot lua mai multe forme, cum ar fi corupția sau frauda, greșeala profesională sau neglijența. Persoanele care lucrează pentru o organizație publică sau privată sau sunt în contact cu aceasta în contextul activităților lor profesionale sunt deseori primele care află despre amenințări sau prejudicii aduse interesului public. Astfel că acțiunile avertizorilor (persoanele care raportează - în cadrul organizației respective sau unei autorități externe) sau divulgă (publicului) informații privind un fapt ilegal obținute într-un context profesional) s-au dovedit utile atât din sectorul public, cât și din cel privat, în domenii, cum ar fi sănătatea publică, fiscalitatea, mediul, protecția consumatorului, combaterea corupției și a discriminării și respectarea drepturilor sociale. De asemenea, suntem de acord cu faptul că raportările și divulgările publice de către avertizori reprezintă o componentă în amonte pentru asigurarea respectării dreptului și a politicilor Uniunii. Protecția eficace a avertizorilor contribuie la crearea unor canale mai eficiente de raportare a cazurilor de fraudă sau de corupție, a neregulilor, a abaterilor profesionale sau a altor infracțiuni grave.

Prezenta propunere modifică anumite dispoziții ale Directivei 2009/65/CE și ale Directivei 2011/61/UE, cu scopul de a reduce barierele normative din calea distribuției transfrontaliere a fondurilor de investiții în UE, preconizându-se reducerea costurilor suportate de administratorii de fonduri atunci când se extind la nivel transfrontalier. De asemenea, aceasta ar trebui să sprijine sporirea comercializării transfrontaliere a fondurilor de investiții, care va accelera în practică creșterea fondurilor de investiții din UE și a investițiilor acestora în IMM-uri, în special a investițiilor efectuate din fonduri cu capital de risc. Normele privind fondurile de investiții din UE permit administratorilor de fonduri să distribuie și, cu câteva excepții, să și gestioneze respectivele fonduri în întreaga UE. Suntem de acord că anumite bariere îi împiedică în continuare pe administratorii de fonduri să beneficieze pe deplin de avantajele pieței interne. De altfel, piața fondurilor de investiții din UE este încă organizată în mod predominant ca o piață națională, deși cetățenii europeni își doresc o piață unică de capital. Cerința suplimentară conform căreia administratorii fondurilor trebuie să informeze autoritățile competente înainte de a începe activitățile de precomercializare devine necesară dacă se dorește certitudinea juridică și protecția investitorilor.

Fondurile de investiții sunt produse de investiții create cu unicul scop de a colecta capital de la investitori și de a investi acest capital în mod colectiv prin intermediul unui portofoliu de instrumente financiare. În UE, fondurile de investiții pot fi împărțite în două categorii: organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM-uri) și fonduri de investiții alternative (FIA) gestionate de administratori de fonduri de investiții alternative (AFIA). Îmbunătățirea eficienței pieței în contextul instituirii uniunii piețelor de capital, având în vedere efectele sale, poate fi realizată mai bine la nivelul Uniunii. Facilitarea distribuției transfrontaliere a fondurilor de plasament colectiv va genera creșterea concurenței în UE, care va oferi investitorilor mai multe posibilități de alegere și un randament mai mare al investițiilor. Prezenta propunere asigură protecția investitorilor pentru acei investitori care se află în statele membre în care fondul nu mai este notificat pentru comercializare și pentru a se asigura că autoritățile competente au informații complete chiar și după procedurile de notificare. De asemenea, se asigură accesul consumatorilor la produse și servicii sigure și fiabile de asigurări, pensii și OPCVM, atât la nivel național, cât și la nivel transfrontalier. Suntem în favoarea creării unei uniuni de piață de capital, iar această propunere este o etapă a acesteia.

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede că orice lucrător are dreptul la condiții de muncă care să respecte sănătatea, securitatea și demnitatea sa, la o limitare a duratei maxime de muncă și la perioade de odihnă zilnică și săptămânală, precum și la o perioadă anuală de concediu plătit.
În cadrul Pilonului european al drepturilor sociale, principiul 5 prevede că, indiferent de tipul și de durata raportului de muncă, lucrătorii au dreptul la un tratament corect și egal în ceea ce privește condițiile de muncă, accesul la protecție socială și formare profesională.
Digitalizarea a facilitat crearea unor noi forme de muncă și au apărut așa numitele contracte atipice, care au facilitat intrarea pe piață a unor persoane care anterior ar fi fost excluse, precum și apariția de noi modele și forme de cooperare în afaceri. Însă existența unor cadre juridice inadecvate poate supune lucrătorii angajați în forme de muncă atipice unor practici neclare sau injuste și poate face ca asigurarea respectării drepturilor acestora să fie destul de dificilă.
Ca atare, considerăm că este necesară interzicerea utilizării abuzive a contractelor atipice, iar perioada de probă ar trebui să aibă o durată rezonabilă și că trebuie încurajată trecerea la forme de muncă pe durată nedeterminată.

Libera circulație a lucrătorilor, libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii sunt principii fundamentale ale pieței interne a Uniunii, consacrate în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Suntem de acord că este esențial să se îmbunătățească accesul persoanelor fizice și al angajatorilor, mai ales al IMM-urilor, la informații privind propriile drepturi și obligații în domeniul mobilității forței de muncă, al liberei circulații a serviciilor și al coordonării securității sociale, pentru a le permite acestora să exploateze întregul potențial al pieței interne. În acest context, se impunea înființarea unei autorități europene a muncii care ar fi asigurat respectarea normelor Uniunii privind mobilitatea forței de muncă într-un mod echitabil, simplu și eficient.
Autoritatea Europeană a Muncii va juca un rol esențial în încetarea exploatării forței de muncă, asigurarea mobilității echitabile a lucrătorilor și combaterea muncii nedeclarate în Europa. Autoritatea ar trebui să își desfășoare activitățile în domeniul mobilității pe întreg teritoriul Uniunii a forței de muncă și al coordonării securității sociale, inclusiv în ceea ce privește libera circulație a lucrătorilor, detașarea lucrătorilor și serviciile cu grad ridicat de mobilitate.
Cu alte cuvinte, Autoritatea trebuie să coordoneze și să sprijine inspecțiile de muncă comune și concertate, bazate pe principiul cooperării dintre autoritățile naționale.

Măsurile tehnice sunt instrumente de sprijinire a punerii în aplicare a Politicii Comune de Pescuit (PCP), reglementând, în principiu, cum, unde și când pescarii pot pescui. Regulamentul actual privind măsurile tehnice datează din 1998 și coexistă cu numeroase alte regulamente și acte ale Comisiei.
O evaluare a structurii de reglementare actuale referitoare la măsurile tehnice a arătat că este puțin probabilă îndeplinirea obiectivelor PCP și, pentru a spori eficacitatea măsurilor tehnice, ar trebui să se aplice o nouă abordare, care să se concentreze pe adaptarea structurii de guvernanță. Deci, sectorul pescuitului avea nevoie urgentă de un cadru unic și simplificat, în conformitate cu Regulamentul privind PCP 2013.
Noul regulament privind măsurile tehnice, salutar, care permite o mai mare flexibilitate, este mai puțin prescriptiv și mai științific, adecvat pentru a restabili încrederea sectorului pescuitului prin participarea mai largă a părților interesate și prin reglementări mai clare, deschizând calea unui pescuit mai durabil. Acesta va conduce la reducerea impactului asupra mediului, la stocuri mai abundente și la un sector de pescuit mai atractiv, cu locuri de muncă mai multe și mai bine plătite. Însă, statele membre trebuie să-și asume responsabilitățile pentru gestionarea durabilă a pescuitului.

Prezenta propunere stabilește programul vamal în cadrul cadrului financiar multianual din 2021 până în 2027, care va contribui la crearea unei uniuni vamale solide. De altfel, programul Vamă 2020 și predecesoarele sale au contribuit în mod semnificativ la facilitarea și consolidarea cooperării vamale.
Multe dintre activitățile vamale sunt de natură transfrontalieră, întrucât implică și afectează toate statele membre și, prin urmare, nu pot fi puse în aplicare în mod eficace și eficient de fiecare stat membru în parte. De aceea, considerăm că prezentul program vamal paneuropean pus în aplicare oferă statelor membre un cadru la nivelul Uniunii pentru a dezvolta aceste activități de cooperare, într-un mod mai rentabil decât dacă fiecare stat membru și-ar înființa propriul său cadru de cooperare la nivel bilateral sau multilateral.
Obiectivul general al noului program Vamă este de a sprijini uniunea vamală și autoritățile vamale în protejarea intereselor financiare și economice ale Uniunii și ale statelor membre ale acesteia, pentru a asigura securitatea și siguranța în cadrul Uniunii și pentru a proteja Uniunea de comerțul ilegal, facilitând în același timp activitatea legitimă a afacerilor.
Programul este coerent cu alte programe de acțiune și fonduri ale UE cu obiective similare în domenii înrudite și valorifică eventuale sinergii cu acestea.