Dichiarazioni di voto scritte Tudor CIUHODARU

Măsurile luate la nivel european, în ultimele două decenii, pentru îmbunătățirea siguranței rutiere au determinat reducerea numărului de decese cauzate de accidentele rutiere. Astfel, s-a constatat o scădere constantă a numărului acestor decese, de la 51 400 în 2001 la 19 800 în 2021, însă nu a fost atins obiectivul UE care viza o reducere cu 75 % între 2001 și 2020.
Având în vedere că, codurile penale pentru infracțiunile rutiere variază de la un stat membru la altul, susțin propunerea raportorului potrivit căreia ar trebui să se urmărească un grad mai mare de sincronizare la nivel european în acest domeniu, mai ales în ceea ce privește durata decăderii din dreptul de a conduce autovehicule, cea impusă la nivelul Uniunii de statul membru emitent și cea „inițială”, impusă de statul membru în care a fost săvârșită încălcarea. Consider totodată necesară îmbunătățirea și adaptarea sistemului existent pentru schimbul de informații între statele membre, și anume rețeaua de permise de conducere a Uniunii Europene (RESPER).

Constatăm în acest moment o dezvoltare rapidă a producerii energiei electrice cu panouri fotovoltaice, atât de către persoane fizice, cât și la nivel instituțional și privat. Din păcate, această dezvoltare are și un revers mai puțin plăcut – apariția unei categorii noi de deșeuri, iar gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor de panouri fotovoltaice are efecte negative semnificative asupra sănătății și a mediului. Prin urmare, susțin propunerea raportorului de a se asigura tratarea adecvată a panourilor fotovoltaice și maximizarea recuperării deșeurilor din panourile fotovoltaice la sfârșitul duratei lor de viață. Statele membre pot încuraja producătorii, prin intermediul schemelor individuale sau colective de răspundere extinsă a producătorilor, să colecteze și să trateze în mod corespunzător DEEE „istorice” de panouri fotovoltaice și DEEE care intră în domeniul de aplicare deschis.

Transformarea digitală se numără printre cele mai importante priorități pentru administrațiile publice din Uniunea Europeană și constatăm că statele membre investesc masiv în digitalizarea lor. Pentru o reușită la nivel european este însă nevoie ca noul regulament să țină seama cum se cuvine de evoluțiile reglementărilor, mai ales de cerințele de interoperabilitate care urmează să fie stabilite în viitorul act legislativ privind datele. Creșterea nivelului de interoperabilitate reprezintă o pârghie uriașă pentru reducerea costurilor suportate de cetățeni în interacțiunea cu administrațiile publice, fiind, de asemenea, esențială pentru a reduce costurile pentru întreprinderi în UE. În același timp, Cadrul european de interoperabilitate (EIF) ar trebui să aplice principiul multilingvismului în sectorul serviciilor publice și să încurajeze utilizarea celor mai avansate tehnologii pentru a păstra diversitatea lingvistică, sporind în același timp eficiența schimburilor dintre sistemele de informații fără ca diferențele lingvistice să constituie un impediment.

Statisticile arată că peste 50 de milioane de persoane sunt afectate de sărăcia energetică în UE, motiv pentru care este important ca statele membre să garanteze accesul la energie electrică pentru persoanele vulnerabile și consider că ar trebui să se acorde asistență financiară pentru a sprijini gospodăriile cu venituri mici să respecte standardele minime de performanță energetică. Pe de altă parte, susțin inițiativele de promovare a femeilor pentru a deveni antreprenoare în domeniul energiei solare, eoliene, geotermale și hidroelectrice, deoarece acest lucru aduce beneficii atât femeilor implicate, cât și comunității în ansamblu.

Respectarea demnității umane, a libertății, a democrației, a egalității, a statului de drept și a drepturilor omului reprezintă valorile fundamentale ale Uniunii Europene, iar susținerea și promovarea activă a acestor valori este o obligație a instituțiilor UE și a statelor membre. În acest context, consider că digitalizarea este un proces transversal care afectează accesul la toate serviciile, în special la asistența medicală și exercitarea drepturilor fundamentale, iar dependența de tehnologie constituie o problemă de sănătate publică, care afectează în special minorii și integritatea lor fizică și mintală. Este motivul pentru care sărăcia digitală în UE ar trebui monitorizată și evaluată în raport cu accesul la serviciile esențiale și drepturile fundamentale, inclusiv pentru persoanele în vârstă, persoanele care locuiesc în zone îndepărtate, persoanele lipsite de adăpost. Pe de altă parte, pornind de la considerentul că locuințele nu sunt o marfă, ci o necesitate, și constituie o condiție prealabilă pentru participarea deplină la viața societății, susțin propunerea raportorului ca statele membre să intensifice investițiile în locuințe sociale și accesibile ca preț, pentru a elimina sarcina financiară excesivă legată de costul locuințelor, în special în rândul grupurilor defavorizate și vulnerabile, și pentru a evita concurența între aceste grupuri.

Într-o societate supusă permanent unei concurențe globale pentru cercetare, dezvoltare și inovare, libertatea cercetării academice este o condiție prealabilă pentru atragerea talentelor cu idei noi competitive în procesul de cercetare, proces esențial pentru promovarea cunoștințelor noastre privind fenomenele naturale și sociale, contribuind astfel la promovarea inovării, la progresul social și la ameliorarea bunăstării generale a cetățenilor Uniunii.
Consider că cercetătorii aflați la început de carieră, aflați uneori în situație precară, trebuie susținuți pentru a-i încuraja să rămână în Europa prin crearea de oportunități de carieră mai clare și mai structurate, garantate și prin promovarea unor proceduri de recrutare transparente, fără prejudecăți, și prin asigurarea unor asigurări sociale adecvate pentru toți cercetătorii, inclusiv doctoranzii care desfășoară activități de cercetare remunerate.

Cetățenia UE este o construcție unică, care reflectă identitatea democratică comună și valorile comune ale cetățenilor UE și a contribuit la crearea de legături și la promovarea egalității. În plus, libertatea de circulație a permis ca peste 15 milioane de cetățeni ai UE să locuiască și să lucreze într-un alt stat membru, ceea ce face ca cetățenia UE să fie mai importantă ca niciodată. Din păcate, de multe ori cetățenii europeni nu sunt conștienți suficient de drepturile, obligațiile civice și libertățile care decurg din cetățenia UE, pe care nu le cunosc și nu le înțeleg îndeajuns.
Ca atare, statele membre și autoritățile locale și regionale trebuie coopereze mai mult ca să pună în aplicare pe deplin directivele existente privind drepturile cetățenilor mobili și să abordeze prompt diferitele deficiențe existente, în contextul viitoarelor alegeri europene. Susțin deci crearea unor campanii de sensibilizare specifice în țările de reședință pentru a informa cetățenii mobili ai UE cu privire la dreptul lor de a vota și de a candida la alegerile europene și municipale din țara respectivă, precum și utilizarea platformelor de comunicare socială și a instrumentelor digitale, cu un accent deosebit pe sporirea implicării tinerilor și a persoanelor cu dizabilități în procesul democratic.

Porturile au o importanță strategică pentru sectorul european al transporturilor și pentru economia europeană în ansamblu, motiv pentru care consider că Europa are nevoie urgent de o strategie portuară europeană cuprinzătoare, care să asigure competitivitatea și reziliența porturilor europene în viitor și să prevină orice dependență față de alte țări în acest sector. Această strategie trebuie să stabilească limite pentru investițiile străine pentru a preveni orice prezență a unei țări terțe care are potențialul de a submina securitatea sau ordinea publică în Uniune. De asemenea, trebuie să creeze cadrul adecvat pentru ca investitorii publici și privați europeni să investească în infrastructura portuară critică și să consolideze reziliența punctelor de acces către economia noastră.
Susțin totodată propunerea raportorului privind necesitatea consolidării poziției economice proprii a porturilor din UE și a întăririi măsurilor de securitate pentru a răspunde riscurilor de securitate prin intensificarea cooperării europene, a reglementării și a asigurării respectării normelor la toate nivelurile.

Predarea noțiunilor legate de integrarea europeană, istoria, instituțiile și valorile fundamentale ale Uniunii și cetățenia europeană au o importanță vitală în apariția unui sentiment european de apartenență, motiv pentru care predarea istoriei europene și a integrării europene, precum și educația civică europeană trebuie să devină parte integrantă a sistemelor naționale de învățământ.
Consider că statele membre și Comisia trebuie să colaboreze, inclusiv prin intermediul Grupului de lucru pentru egalitate și valori al Spațiului european al educației, la crearea unor elemente specifice axate pe dezvoltarea conștiinței istorice europene și să elaboreze în comun un „manual al UE” pentru activitățile școlare, care să ofere orientări comune, fapte și cifre imparțiale pentru predarea istoriei europene. În plus, predarea interdisciplinară și intersecțională a istoriei, utilizând instrumente interactive, metode narative și abordări bazate pe lecții învățate valabile de-a lungul generațiilor, care să utilizeze un set complet de surse, tehnologii și materiale didactice, inclusiv manuale de istorie transfrontaliere și transnaționale și istorii orale, va favoriza schimbul de idei și promovarea cunoștințelor transversale, precum și înțelegerea interculturală, contribuind la eliminarea barierelor naționale și oferind o mai bună înțelegere a trecutului și a prezentului.

Într-o societate aflată într-un progres continuu și rapid al tranzițiilor tehnologice, Europa are nevoie de examinarea rapidă a posibilelor aspecte juridice neabordate în comunicările anterioare ale Comisiei Europene, care pot să servească drept bază pentru lucrările viitoare ale Parlamentului în următoarea legislatură. Susțin deci propunerea raportorului privind necesitatea unui cadru etic și juridic pentru această nouă tehnologie, care să permită clarificările necesare în domeniul dreptului internațional privat, al dreptului civil și al dreptului proprietății intelectuale. Nu trebuie să uităm totodată importanța pe care accesibilitatea, serviciile publice și alfabetizarea digitală o joacă pentru o tranziție digitală centrată pe factorul uman, în care fiecare cetățean poate beneficia de acces la această nouă tehnologie, nimeni nu este lăsat în urmă, iar valorile, principiile și drepturile fundamentale ale acestei Uniuni sunt respectate.