În cadrul eforturilor de promovare a mobilității și a înțelegerii interculturale, Uniunea Europeană (UE) a inclus învățarea limbilor străine printre prioritățile sale de primă importanță și finanțează numeroase programe și proiecte în acest domeniu. În viziunea UE, multilingvismul este un element important al competitivității europene. Din acest motiv, printre obiectivele politicii lingvistice a UE se numără și acela ca fiecare cetățean al UE să stăpânească, pe lângă limba maternă, încă două limbi.

Temei juridic

Într-o Uniune Europeană întemeiată pe deviza „Unită în diversitate”, limbile sunt cea mai directă expresie a culturii noastre. Diversitatea lingvistică este o realitate, iar respectarea ei reprezintă o valoare fundamentală a UE. Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevede că Uniunea „trebuie să respecte bogăția diversității sale culturale și lingvistice”. La articolul 165 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) se evidențiază faptul că „acțiunea Uniunii urmărește să dezvolte dimensiunea europeană a educației [...], în special prin învățarea și răspândirea limbilor statelor membre”, respectând totodată pe deplin diversitatea culturală și lingvistică [articolul 165 alineatul (1) din TFUE].

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene interzice discriminarea pe motive de limbă (articolul 21) și impune Uniunii obligația de a respecta diversitatea lingvistică (articolul 22).

Primul regulament, care datează din 1958 și a stabilit limbile ce trebuiau utilizate în cadrul fostei Comunități Economice Europene, a fost modificat pe măsură ce noi state au aderat la UE și stabilește, împreună cu articolul 55 alineatul (1) din TUE, limbile oficiale ale UE[1]. Dispozițiile regulamentului respectiv și ale articolului 24 din TFUE prevăd că orice cetățean al Uniunii Europene se poate adresa în scris oricărei instituții sau oricărui organism al UE în una dintre aceste limbi și poate primi răspuns în aceeași limbă.

Obiective

Politica lingvistică a UE se fundamentează pe respectarea diversității lingvistice în toate statele membre și pe crearea unui dialog intercultural pe tot teritoriul UE. Pentru a practica respectul reciproc, Uniunea încurajează predarea și învățarea limbilor străine și mobilitatea cetățenilor mulțumită unor programe dedicate educației și formării profesionale. Cunoașterea limbilor străine este considerată una dintre competențele fundamentale pe care toți cetățenii UE trebuie să le dobândească pentru a-și mări șansele de reușită în domeniul educației și pe piața muncii. În contribuția sa la Summitul social pentru creștere și locuri de muncă echitabile, care a avut loc la Göteborg, în Suedia, la 17 noiembrie 2017, Comisia a lansat ideea unui „spațiu european al educației”, potrivit căreia până în 2025, cunoașterea a încă două limbi străine pe lângă limba maternă va deveni normă (a se vedea comunicarea). De asemenea, UE colaborează cu statele membre pentru a asigura protecția minorităților, în baza Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată de Consiliul Europei.

Realizări

A. Evoluția politicilor și sprijinirea cercetărilor din domeniul lingvistic

1. Sprijinirea învățării limbilor străine

La 22 mai 2019 Consiliul a adoptat o recomandare privind o abordare globală a predării și învățării limbilor. În recomandare, Consiliul invită statele membre să sprijine mai mult învățarea limbilor străine în timpul școlarizării obligatorii, să ofere mai multor profesori de limbi străine posibilitatea de a se forma și de a preda în străinătate și să promoveze metode pedagogice inovatoare apelând la instrumente precum School Education Gateway și eTwinning.

2. Comparabilitatea datelor privind competențele lingvistice

În 2005, Comisia a publicat o comunicare cu privire la indicatorul european al competențelor lingvistice, care este instrument pentru evaluarea competențelor lingvistice generale în fiecare stat membru. De asemenea, UE promovează utilizarea „Cadrului european comun de referință pentru limbi:învățare, predare, evaluare” (CECRL). Acest instrument a fost conceput pentru a oferi o bază transparentă, coerentă și cuprinzătoare pentru elaborarea programelor de cursuri de limbi străine și a orientărilor pentru programele școlare, pentru conceperea de materiale didactice și de învățare, precum și pentru evaluarea cunoștințelor de limbi străine. În prezent, instrumentul este folosit pe scară largă în Europa și pe alte continente.

3. Centrul European pentru Limbi Moderne al Consiliului Europei și Centrul European de Cercetare în Domeniul Multilingvismului și al Învățării Limbilor.

UE colaborează îndeaproape cu două centre pentru cercetări lingvistice: Centrul European pentru Limbi Moderne al Consiliului Europei (ECML) și Centrul European de Cercetare în Domeniul Multilingvismului și al Învățării Limbilor (Mercator). ECML încurajează excelența și inovarea în domeniul predării limbilor și ajută cetățenii europeni să învețe limbi străine într-un mod mai eficient. El urmărește în principal să ajute statele membre să pună în practică strategii eficace de predare a limbilor străine, punând accentul pe învățarea și predarea limbilor străine și pe susținerea dialogului, a schimbului de bune practici și a rețelelor și a proiectelor de cercetare aferente acestui program. UE cofinanțează proiecte ale ECML care încurajează integrarea lingvistică a copiilor proveniți din familii de migranți și stabilesc criterii de calitate și comparabilitate pentru testele lingvistice și pentru evaluările acestora. Mercator se axează pe limbile regionale și minoritare din Europa și lucrează la dobândirea și inventarierea, cercetarea și studiul, difuzarea și aplicarea cunoștințelor în domeniul învățării limbilor străine în școli, acasă și prin participarea la cultură.

4. Masteratul European în Traduceri

Masteratul European în Traduceri (EMT) este o marcă a calității conferită programelor universitare din domeniul traducerilor care satisfac norme profesionale convenite și corespund cererii de pe piață. Scopul principal al EMT este de a îmbunătăți calitatea formării în domeniul traducerilor și de a încuraja persoane înalt calificate să adopte această profesie în Uniunea Europeană. EMT urmărește, de asemenea, să îmbunătățească statutul profesiei de traducător în UE.

B. Programe de acțiune

1. Programul Erasmus+

Erasmus+ este programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport pentru perioada 2021-2027. Promovarea învățării limbilor și a diversității lingvistice constituie unul dintre obiectivele specifice ale programului. În Ghidul programului Erasmus+ 2021 se afirmă că „oportunitățile create pentru a oferi sprijin lingvistic au rolul de a face mobilitatea mai eficientă și mai eficace, de a îmbunătăți performanțele de învățare și, prin urmare, de a contribui la obiectivul specific al programului” (p. 11). Se oferă sprijin lingvistic online pentru Erasmus+ participanților la acțiuni de mobilitate, pentru a-i ajuta să învețe limba țării care îi găzduiește. Erasmus+ încurajează cooperarea în vederea inovării și a schimburilor de bune practici cu ajutorul parteneriatelor în domeniul predării și învățării limbilor. Programul Erasmus+ finanțează, de asemenea, numeroase proiecte care sprijină predarea și învățarea limbajului semnelor și promovează sensibilizarea la diversitatea lingvistică și protecția limbilor minoritare.

2. Programul „Europa creativă”

În cadrul programului „Europa creativă”, subprogramul „Cultură” oferă sprijin pentru traducerea de cărți și manuscrise.

3. Ziua Europeană a Limbilor

Încurajați de succesul deosebit al Anului European al Limbilor din 2001, Uniunea Europeană și Consiliul Europei au decis ca în fiecare an la 26 septembrie să se sărbătorească Ziua Europeană a Limbilor prin organizarea a diverse manifestări dedicate învățării limbilor străine în întreaga Uniune. Această inițiativă are ca scop inclusiv să sensibilizeze cetățenii cu privire la numeroasele limbi vorbite în Europa și să-i încurajeze să învețe limbi străine.

4. Certificatul lingvistic european

Certificatul lingvistic european este o distincție decernată de Comisie, care are ca scop să încurajeze noi inițiative în domeniul predării și învățării limbilor străine, să recompenseze noile metode de predare a limbilor și să atragă atenția asupra limbilor regionale și minoritare. Premiul recompensează proiecte deosebit de inovatoare de învățare a limbilor străine, persoane care au înregistrat progrese remarcabile în învățarea unei limbi străine, precum și cei mai buni profesori de limbi străine.

5. Juvenes Translatores

În fiecare an, Comisia decernează premiul „Juvenes Translatores” pentru cea mai bună traducere realizată de un elev de 17 ani din fiecare stat membru. Elevii pot alege să traducă din și în toate limbile oficiale ale UE.

Rolul Parlamentului European

A. Diversitatea lingvistică

Cu titlu de introducere, trebuie menționat faptul că Parlamentul a adoptat o politică a multilingvismului în strategia sa de comunicare, ceea ce înseamnă că toate limbile oficiale ale UE au aceeași importanță. Majoritatea documentelor parlamentare sunt traduse în toate limbile oficiale, iar fiecare deputat în Parlamentul European are dreptul de a se exprima în limba oficială pe care o preferă. În mod analog, vizitele la Casa Istoriei Europene și la Parlamentarium (Centrul pentru vizitatori al Parlamentului European) sunt disponibile în cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene.

În plus, începând din 2007, Parlamentul European decernează anual Premiul LUX, lucru ce presupune subtitrarea celor trei filme din finală în cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene.

În rezoluția sa din 24 martie 2009 intitulată „Multilingvismul: un avantaj pentru Europa și un angajament comun”, Parlamentul și-a reiterat sprijinul față de politicile UE din domeniul multilingvismului și a invitat Comisia să elaboreze măsuri pentru promovarea diversității lingvistice.

În rezoluția sa din 12 iunie 2018 referitoare la modernizarea educației în UE, Parlamentul a evidențiat că trebuie promovată predarea a cel puțin două materii într-o limbă străină în învățământul secundar și trebuie îmbunătățită învățarea limbilor străine, astfel încât elevii să poată vorbi cu succes două limbi străine pe lângă limba lor maternă.

La 11 septembrie 2018, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la egalitatea limbilor în epoca digitală, care se bazează pe un studiu elaborat la cererea Comitetului pentru viitorul științei și tehnologiei al Parlamentului. În cuprinsul rezoluției, Parlamentul a invitat Comisia să găsească metoda cea mai adecvată de asigurare a egalității limbilor în epoca digitală și să elaboreze o strategie consistentă și coordonată pentru o piață unică digitală multilingvă.

La 20 mai 2021, Parlamentul și Consiliul au adoptat Regulamentul (UE) 2021/817 de instituire a Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport. În acțiunea sa cheie nr. 1, acest program prevede măsuri de sprijin lingvistic în contextul activităților de mobilitate în scop educațional și de formare.

La articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/818 de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027) se prevede că unul dintre obiectivele programului este de a apăra, dezvolta și promova diversitatea și patrimoniul cultural și lingvistic european și de a promova patrimoniul cultural al Europei.

În rezoluția sa din 11 noiembrie 2021 intitulată „Spațiul european al educației: o abordare comună și cuprinzătoare”, Parlamentul a subliniat importanța învățării limbilor străine, în special a limbii engleze. El a evidențiat că statele membre trebuie să ia măsuri pentru a sprijini dezvoltarea competenței lingvistice la toate nivelurile, în special în învățământul primar și secundar, să-și însușească obiectivul de „plurilingvism” al Consiliului Europei și să atingă scopul ca toți elevii să aibă cunoștințe suficiente în cel puțin alte două limbi oficiale ale UE cel târziu la sfârșitul ciclului secundar inferior; În plus, în rezoluție Comisia este invitată să creeze instrumente care să permită statelor membre să pună în aplicare recomandarea Consiliului privind o abordare globală a predării și învățării limbilor străine, să monitorizeze progresele în consecință și să ofere sprijin financiar școlilor care predau competențe lingvistice europene, în special limbile materne ale cetățenilor UE care locuiesc în alte țări ale UE. De asemenea, statele membre sunt invitate să colecteze date comparabile privind învățarea limbilor străine.

B. Sprijinirea limbilor minoritare

În 2013, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la limbile europene amenințate cu dispariția și la diversitatea lingvistică în Uniunea Europeană, în care invita statele membre să acorde mai multă atenție limbilor europene aflate în pericol de dispariție și să se angajeze în favoarea protejării și promovării diversității patrimoniului lingvistic și cultural al UE.

La 23 noiembrie 2016, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la limbajul semnelor și la interpreții profesioniști în limbajul semnelor. Obiectivul rezoluției a fost acela de a atrage atenția asupra faptului că rezidenții în UE surzi, cei cu surdocecitate și cei cu deficiențe de auz trebuie să aibă acces la aceleași informații și la același tip de comunicare ca și semenii lor, cu ajutorul interpretării în limbajul semnelor, al subtitrării, al transcrierii limbii vorbite și/sau al unor forme alternative de comunicare, inclusiv cu ajutorul interpreților pentru comunicarea orală.

La 7 februarie 2018, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la protecție și nediscriminare în ceea ce privește minoritățile în statele membre ale UE. În această rezoluție, statele membre sunt încurajate să asigure dreptul de utilizare a unei limbi minoritare și să protejeze diversitatea lingvistică în UE. Rezoluția pledează pentru respectarea drepturilor lingvistice în comunitățile în care există mai multe limbi oficiale, iar Comisia este invitată să promoveze mai insistent predarea și utilizarea limbilor regionale și minoritare.

În rezoluția sa din 17 decembrie 2020, Parlamentul și-a exprimat sprijinul pentru „Minority SafePack”, o inițiativă cetățenească europeană menită să îmbunătățească ocrotirea minorităților lingvistice.

C. Conferința privind viitorul Europei

În luna mai 2022 Conferința privind viitorul Europei a adoptat raportul referitor la rezultatele finale. În cadrul acestui raport, propunerea nr. 48 prezentată în plen prevede că UE ar trebui să promoveze multilingvismul ca punte către alte culturi de la o vârstă fragedă. Limbile minoritare și limbile regionale au nevoie de o protecție mai bună, care să țină seama de Convenția Consiliului Europei privind limbile minoritare și de Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale. UE ar trebui să aibă în vedere înființarea unei instituții care să promoveze diversitatea lingvistică la nivel european. Începând din școala primară, ar trebui să fie obligatoriu ca copiii să dobândească competențe într-o altă limbă activă a UE decât cea proprie, până la cel mai înalt nivel posibil. Pentru a le înlesni cetățenilor europeni posibilitatea de a comunica cu grupuri mai largi de cetățeni europeni și ca factor de coeziune europeană, statele membre ar trebui să încurajeze învățarea limbii statelor membre ale UE din imediata vecinătate în zonele transfrontaliere și învățarea limbii engleze până la un nivel care poate fi certificat.

Pentru mai multe informații pe această temă, vă rugăm să consultați site-ul web al Comisiei pentru cultură și educație.

 

[1]Cele 24 de limbi oficiale ale UE sunt: bulgară, croată, cehă, daneză, neerlandeză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, maghiară, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, malteză, poloneză, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză.

Olivier Yves Alain Renard / Kristiina Milt