Regiunea Pacificului
Relația UE cu regiunea Pacificului acoperă aspecte politice, economice și de dezvoltare. UE este al doilea partener comercial al regiunii Pacificului ca importanță.
Australia și Noua Zeelandă sunt parteneri ai UE care împărtășesc aceeași viziune, se confruntă cu provocări geostrategice comune și promovează multilateralismul și o ordine internațională bazată pe norme. În iunie 2018, au fost lansate negocieri pentru un acord de liber schimb (ALS) cuprinzător UE-Australia, iar cea de a cincisprezecea rundă de negocieri a avut loc în aprilie 2023. UE a semnat un acord de liber schimb cu Noua Zeelandă în iulie 2023.
Uniunea are un parteneriat cu cele 15 țări insulare independente din Pacific, axat pe dezvoltare, pescuit și schimbări climatice, precum și parteneriate cu cele trei țări și teritorii de peste mări și Forumul insulelor din Pacific.
Temei juridic
- Titlul V (acțiunea externă a UE) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE);
- Titlurile I-III și V (politica comercială comună; cooperare pentru dezvoltare și ajutor umanitar; acorduri internaționale) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE);
- Acordul-cadru Uniunea Europeană – Australia;
- Acordul de parteneriat privind relațiile și cooperarea Uniunea Europeană – Noua Zeelandă (PARC);
- Acordul de parteneriat între grupul statelor din Africa, zona Caraibelor și Pacific (ACP) și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia.
Uniunea Europeană și regiunea Pacificului
Uniunea Europeană și regiunea Pacificului se bucură de o relație cu o istorie îndelungată, de valori comune și de legături economice și comerciale puternice. Uniunea Europeană a dezvoltat parteneriate în regiune cu Australia, Noua Zeelandă, cu cele 15 țări insulare independente din Pacific (PIC), cu cele trei țări și teritorii de peste mări (TTPM) și cu Forumul insulelor din Pacific (PIF).
Uniunea Europeană, Australia și Noua Zeelandă sunt parteneri care împărtășesc aceeași viziune, având valori și interese comune. Uniunea Europeană a cultivat relații strânse în sectorul guvernamental și în cel privat cu ambele țări într-o gamă largă de domenii, cum ar fi schimbările climatice și reducerea riscurilor de dezastre, comerțul mondial bazat pe reguli, securitatea și dezvoltarea, cercetarea tehnologică și drepturile omului.
Relația Uniunii Europene cu insulele din Pacific s-a bazat în mod tradițional pe cooperarea pentru dezvoltare în cadrul parteneriatului dintre UE și țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP). În ultimii ani, această relație s-a extins și la alte sectoare, cum ar fi mediul, buna guvernanță, energia, schimbările climatice, pescuitul și drepturile omului.
A. Australia și Noua Zeelandă
1. Australia
UE și Australia întrețin un parteneriat stabilit de mult timp care datează din anii 1960. Relația actuală se bazează pe Acordul-cadru UE-Australia din 2017, axat pe dialogul politic, aspecte legate de securitate, cooperarea internațională, economie și comerț, justiție, cultură și educație, energie și mediu. Acordul a intrat în vigoare în octombrie 2022.
Australia este un partener comercial important pentru UE. În 2022, UE era al treilea partener bilateral al Australiei ca importanță în comerțul cu bunuri, reprezentând un cuantum total de 56,4 miliarde EUR. Australia este al 18-lea partener comercial al Uniunii, iar principalele categorii de produse exportate de UE sunt utilajele și produsele chimice. Principalele exporturi către UE ale Australiei sunt minereurile, materiile prime și obiectele fabricate.
Din 2018, UE și Australia negociază un ALS cuprinzător, care ar facilita schimburile comerciale dintre cele două părți. Cea de a cincisprezecea și cea mai recentă rundă de negocieri a avut loc în aprilie 2023 la Bruxelles. Reuniunea liderilor Australia-UE a avut loc în noiembrie 2022, s-a axat pe războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, pe perspectivele strategice în schimbare din regiunea indo-pacifică, pe promovarea democrației, a statului de drept, a drepturilor omului și a ordinii multilaterale bazate pe norme, pe schimbările climatice, pe mediu și biodiversitate, pe realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, pe drepturile omului și ale lucrătorilor, pe energie, pe transformarea digitală și pe alte aspecte bilaterale.
2. Noua Zeelandă
Relațiile dintre UE și Noua Zeelandă sunt în prezent reglementate de Acordul de parteneriat privind relațiile și cooperarea (PARC), care a fost semnat în octombrie 2016 și a intrat în vigoare în iulie 2022. Acest acord facilitează implicarea bilaterală prin întărirea dialogului politic și îmbunătățirea cooperării în chestiuni economice și comerciale și într-o gamă largă de alte domenii, de la inovare, educație și cultură la migrație, combaterea terorismului, lupta împotriva criminalității organizate și a criminalității informatice și cooperarea judiciară. Prima reuniune a comitetului mixt în urma intrării în vigoare a PARC a avut loc în februarie 2023, s-a axat pe aspecte legate de politica externă, în special în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și al extinderii Chinei, securitate, comerț, cercetare și inovare, dezvoltare durabilă, drepturile omului și justiție. Liderii au salutat încheierea negocierilor pentru ALS, asocierea Noii Zeelande la programul de cercetare Orizont Europa și semnarea unui acord privind schimbul de date cu caracter personal. Noua Zeelandă și UE au convenit să își aprofundeze cooperarea privind schimbările climatice, inclusiv prin intermediul unui dialog la nivel înalt privind clima și agricultura, în cadrul dialogului strategic internațional privind agricultura.
UE este al treilea partener comercial al Noii Zeelande ca importanță, după China și Australia. În 2022, valoarea totală a schimburilor comerciale bilaterale cu mărfuri dintre UE și Noua Zeelandă s-a ridicat la 9,1 miliarde EUR. Principalele exporturi ale Noii Zeelande către UE au constat în alimente și materii prime, în timp ce principalele exporturi ale UE către Noua Zeelandă au fost utilajele și echipamentele de transport.
După un proces de negociere în 12 runde, inițiat în 2018, UE a semnat un acord de liber schimb ambițios cu Noua Zeelandă în iulie 2023. Acordul, menit să creeze oportunități economice și să susțină standardele climatice și de muncă, așteaptă aprobarea Parlamentului. Decizia finală a Parlamentului Comisia pentru comerț internațional (INTA) a susținut aprobarea Parlamentului în octombrie 2023 va fi adoptată cu ocazia sesiunii plenare din noiembrie 2023 de la Strasbourg.
B. Alte țări din regiunea Pacificului
Cele 15 țări insulare independente din Pacific (PIC)[1] au o suprafață totală de 528 000 km² și fac parte din grupul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP). Relațiile UE cu PIC se concentrează pe cooperarea pentru dezvoltare, pescuit și schimbările climatice.
Strategia UE cu privire la PIC este prezentată în comunicarea comună din 2012 intitulată „Către un parteneriat reînnoit pentru dezvoltare UE-Pacific” și a fost actualizată prin Strategia UE pentru cooperare în regiunea indo-pacifică în 2021. Ea se bazează pe cadrul Acordului de la Cotonou cu țările ACP. În decembrie 2020, UE și Organizația statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (OACP), care a înlocuit grupul statelor ACP, au ajuns la un acord politic cu privire la textul unui nou acord de parteneriat care va înlocui Acordul de la Cotonou. Aspectele-cheie ale noului acord vor fi cooperarea în materie de comerț și investiții, dezvoltare și regionalizare. Acesta va acoperi un număr mare de domenii, cum ar fi dezvoltarea și creșterea durabile, drepturile omului, pacea și securitatea, cu scopul de a promova integrarea regională. După ratificarea sa de către toate părțile implicate, acordul va servi drept nou cadru juridic și va reglementa relațiile politice, economice și de cooperare dintre UE și cei 79 de membri ai OACP pentru următorii 20 de ani.
Semnarea se preconizează să aibă loc la Samoa, la 15 noiembrie 2023, în prezența comisarei Jutta Urpilainen.
Noul acord de parteneriat este construit pe o bază comună, care stabilește valorile și principiile care reunesc ambele părți. În plus, acesta introduce trei protocoale regionale specifice pentru Africa, zona Caraibilor și Pacific, cu scopul de a promova integrarea regională. Protocoalele regionale permit crearea unor structuri autonome care vor urmări în mod independent relațiile cu UE și cu cele trei regiuni implicate. Acordul prevede, de asemenea, o dimensiune parlamentară puternică, cu o Adunare Parlamentară Paritară permanentă care să îndeplinească un rol consultativ clar. În plus, pentru a reflecta dimensiunea regională puternică a noului acord, acesta include, de asemenea, trei adunări parlamentare regionale, care vor funcționa autonom și vor avea un rol consultativ clar. Parlamentul European și-a exprimat poziția în trei rezoluții (4 octombrie 2016, 14 iunie 2018 și 28 noiembrie 2019). Parlamentul European salută arhitectura generală propusă pentru viitoarea cooperare dintre ACP și UE și a reafirmat că este important să se consolideze dimensiunea parlamentară a parteneriatului. UE-27 este al cincilea partener comercial al regiunii ACP-Pacific ca importanță, valoarea totală a schimburilor comerciale ridicându-se la 4 miliarde EUR în 2022. APE UE-Pacific a fost ratificat de Parlament în ianuarie 2011 și de Papua-Noua Guinee în mai 2011. Guvernul din Fiji a început să aplice acordul în iulie 2014. Samoa a aderat la acord în decembrie 2018 și îl aplică de atunci. Insulele Solomon au aderat, de asemenea, la acord și au început să îl aplice în mai 2020. Tonga și-a declarat intenția de a adera la APE în 2018. Negocierile sunt încă în curs.
Uniunea este al treilea donator de asistență pentru dezvoltare acordată țărilor din regiunea ACP-Pacific după Australia și Japonia. Asistența pentru dezvoltare acordată de UE regiunii Pacificului pentru perioada 2021-2027 se ridică la aproximativ 750 de milioane EUR (inclusiv TTPM).
Noul Instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (Europa globală) a devenit principalul instrument de finanțare pentru cooperare și dezvoltare al UE cu țările partenere în temeiul cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027. Acesta a integrat, printre altele, FED, care se afla anterior în afara bugetului UE. Integrarea FED în bugetul Uniunii crește competențele de control ale Parlamentului și contribuie la consolidarea legitimității publice și a vizibilității politice a asistenței externe a UE în ansamblu.
PIC se confruntă cu provocări majore legate de dezvoltare și de schimbările climatice. În ceea ce privește schimbările climatice, UE și statele insulare mici în curs de dezvoltare din Pacific au sprijinit încheierea acordului de la Paris cu ocazia celei de a 21-a Conferințe a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP 21) din 2015. Cea de a 23-a sesiune (COP 23) care a avut loc la Bonn, Germania, în perioada 6-17 noiembrie 2017, a fost prezidată de către Fiji.
Forumul insulelor din Pacific (PIF), un grup politic de 18 state, este un interlocutor al UE în ceea ce privește finanțarea dezvoltării de către UE și negocierile comerciale. Grupul cuprinde: Australia, Insulele Cook, Micronezia, Fiji, Kiribati, Nauru, Noua Zeelandă, Niue, Palau, Papua-Noua Guinee, Insulele Marshall, Samoa, Insulele Solomon, Tonga, Tuvalu, Vanuatu, Noua Caledonie și Polinezia Franceză. Noua Caledonie și Polinezia Franceză, împreună cu Wallis și Futuna, constituie cele trei țări și teritorii de peste mări (TTPM) ale UE în regiune.
Rolul Parlamentului European
Relațiile Parlamentului cu parlamentele din Australia și din Noua Zeelandă datează din 1979, când a fost înființată Delegația pentru relațiile cu Australia și Noua Zeelandă (DANZ). De atunci, DANZ a participat la reuniuni interparlamentare periodice cu parlamentele din Australia și din Noua Zeelandă pentru a promova relațiile cu cele două țări și a discuta aspecte de interes comun, cum ar fi agricultura, energia, mediul și schimbările climatice, dezvoltarea și cooperarea economică, știința și tehnologia, comerțul, promovarea securității generale și regionale în regiunea Asia-Pacific, combaterea terorismului și drepturile omului. Cea de a 42-a și cea mai recentă reuniune interparlamentară UE-Australia a avut loc în decembrie 2022 la Bruxelles, unde a fost organizată și cea de a 27-a reuniune interparlamentară UE-Noua Zeelandă în februarie 2023.
Parlamentul este reprezentat în relațiile sale cu celelalte țări din Pacific de către Delegația la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE (DACP). DACP se reunește cu omologul său ACP în cadrul adunării (APP ACP-UE), care este alcătuită dintr-un număr egal de reprezentanți ai UE și ai statelor ACP. Principala sarcină a delegației este de a pregăti reuniunile APP ACP-UE, de a evalua și monitoriza activitățile Parlamentului, de a organiza reuniuni cu personalități de rang înalt din țările ACP și de a discuta chestiuni de actualitate legate de punerea în aplicare a Acordului de la Cotonou și, în viitor, a Acordului de la Samoa. Cea de a 42-a sesiune a APP ACP-UE a avut loc la Maputo, Mozambic, în perioada 29 octombrie-2 noiembrie 2022, și a fost urmată de cea de a 43-a sesiune la Bruxelles, în iunie 2023. Prima Adunare Parlamentară Paritară prevăzută în Acordul de la Samoa este programată să aibă loc la Luanda, Angola, în februarie 2024.
Jonas Kraft