Libera circulație a mărfurilor
Libera circulație a mărfurilor a fost consolidată prin eliminarea taxelor vamale și a altor bariere netarifare. Principii precum recunoașterea reciprocă și standardizarea au contribuit la dezvoltarea pieței interne. Noul cadru legislativ din 2008 a consolidat circulația mărfurilor, supravegherea pieței UE și marcajul CE (marcajul european de conformitate). Cu toate acestea, există încă provocări legate de armonizarea pieței interne a UE, deoarece pandemia de COVID-19 și alți factori pot încă obstrucționa circulație complet liberă a mărfurilor.
Temei juridic
Articolele 26 și 28-37 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Obiective
Libera circulație a mărfurilor provenite din statele membre și a mărfurilor care provin din țări terțe și se află în liberă circulație în statele membre constituie unul dintre principiile fundamentale ale tratatului (articolul 28 din TFUE). Inițial, libera circulație a mărfurilor era considerată parte integrantă a uniunii vamale dintre statele membre, implicând desființarea taxelor vamale, a restricțiilor cantitative asupra schimburilor comerciale și a măsurilor echivalente și stabilirea unui tarif extern comun pentru Uniune. Mai târziu, accentul a fost pus pe eliminarea tuturor obstacolelor rămase în calea liberei circulații a mărfurilor în scopul creării pieței interne.
Realizări
Taxele vamale și restricțiile cantitative (contingente) dintre statele membre au fost eliminate la 1 iulie 1968. Acest termen nu a fost respectat și în cazul obiectivelor suplimentare, și anume interzicerea măsurilor care au un efect echivalent și armonizarea legislațiilor naționale relevante. Aceste obiective au devenit de o importanță fundamentală în efortul constant de realizare a liberei circulații a mărfurilor.
A. Interzicerea taxelor cu efect echivalent celui al taxelor vamale: articolul 28 alineatul (1) și articolul 30 din TFUE
Având în vedere că nu există nicio definiție a acestui concept în tratat, jurisprudența a fost nevoită să ofere o definiție. Curtea de Justiție a Uniunii Europene consideră că orice taxă „care, impusă asupra unui produs importat dintr-un stat membru, dar nu și asupra unui produs intern similar, are, prin modificarea prețului, același efect asupra liberei circulații a mărfurilor ca și o taxă vamală” poate fi considerată ca fiind o taxă cu efect echivalent, indiferent de natura sau forma acesteia (cauzele conexate 2/62 și 3/62 și cauza 232/78).
B. Interzicerea măsurilor cu efect echivalent celui al restricțiilor cantitative: articolele 34 și 35 din TFUE
În hotărârea pronunțată în cauza Dassonville, CJUE a formulat opinia conform căreia orice reglementare comercială a statelor membre de natură să constituie, în mod direct sau indirect, efectiv sau potențial, un obstacol în calea comerțului intracomunitar trebuie considerată o măsură cu efect echivalent unor restricții cantitative (a se vedea cauza 8/74Dassonville din 11 iulie 1974 și punctele 63-67 din cauza C-320/03 din 15 noiembrie 2005). Argumentarea Curții a fost dezvoltată mai departe în hotărârea Cassis de Dijon, care stabilește principiul potrivit căruia orice produs fabricat și comercializat legal într-un stat membru în conformitate cu normele echitabile și tradiționale ale acestuia și cu procesele de fabricație existente în țara respectivă trebuie să fie autorizat pe piața oricărui alt stat membru. Aceasta a fost argumentația principală care a stat la baza dezbaterii privind definirea principiului recunoașterii reciproce, care se aplică în absența armonizării. Drept urmare, chiar și în lipsa unor măsuri de armonizare la nivelul UE (legislația secundară a UE), statele membre sunt obligate să permită circulația și introducerea pe piețele lor a produselor fabricate și comercializate legal într-un alt stat membru.
Trebuie remarcat că domeniul de aplicare al articolului 34 din TFUE este limitat de hotărârea Keck, conform căreia anumite modalități de vânzare nu intră în domeniul de aplicare al acestui articol, cu condiția ca ele să nu fie discriminatorii (și anume, acestea se aplică tuturor comercianților în cauză care își desfășoară activitatea pe teritoriul național și afectează în același mod, în drept și în fapt, comercializarea produselor naționale și a celor provenind din alte state membre).
C. Excepții de la interzicerea măsurilor cu efect echivalent celui al restricțiilor cantitative
Articolul 36 din TFUE permite statelor membre să impună restricții echivalente cu limitele cantitative din motive neeconomice, cum ar fi moralitatea publică, ordinea publică sau siguranța publică. Aceste excepții ar trebui interpretate în sens restrâns și nu pot conduce la discriminare arbitrară sau la bariere comerciale ascunse între statele membre. Acestea trebuie să servească în mod direct interesului public și să fie proporționale cu nivelul de protecție dorit.
În cauza Cassis de Dijon, Curtea de Justiție a recunoscut că statele membre pot excepta anumite măsuri naționale de la restricțiile comerciale ale UE dacă acestea îndeplinesc cerințe obligatorii, cum ar fi supravegherea fiscală eficace, protecția sănătății publice, echitatea comercială și apărarea consumatorilor. Statele membre au obligația de a informa Comisia cu privire la aceste derogări. Au fost stabilite proceduri pentru schimbul de informații și un mecanism de monitorizare pentru a facilita supravegherea unor astfel de măsuri, așa cum se prevede la articolele 114 și 117 din TFUE și în Regulamentul (CE) nr. 2679/98 al Consiliului). Aceste proceduri au fost actualizate și oficializate în Regulamentul (CE) nr. 2019/515 privind recunoașterea reciprocă, care a fost adoptat în 2019, înlocuind regulamentul anterior.
D. Armonizarea legislațiilor naționale
Adoptarea dispozițiilor de armonizare a permis eliminarea obstacolelor (de exemplu făcând dispozițiile naționale neaplicabile) și stabilirea de norme comune vizând garantarea liberei circulații a mărfurilor și bunurilor și respectarea celorlalte obiective stabilite în Tratatul privind UE, cum ar fi cele legate de protecția mediului și a consumatorilor, concurență etc.
Procesul de armonizare în UE a fost raționalizat prin adoptarea votului cu majoritate calificată pentru directivele referitoare la piața unică, astfel cum se prevede la articolul 95 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Maastricht. Cartea albă a Comisiei din 1985 a introdus o „nouă abordare” pentru a evita armonizarea detaliată, punând accentul pe recunoașterea reciprocă a reglementărilor naționale. În cadrul acestei abordări, care a fost confirmată de rezoluțiile și deciziile Consiliului, armonizarea se limitează la cerințele esențiale și are loc atunci când normele naționale nu sunt echivalente și împiedică comerțul. Această metodă urmărește să asigure libera circulație a mărfurilor prin armonizarea tehnică a unor sectoare întregi și prin menținerea unui nivel ridicat de protecție a interesului public, afectând domenii precum jucăriile, materialele de construcții, utilajele, aparatele consumatoare de gaz și echipamentele de telecomunicații.
E. Finalizarea pieței interne
Crearea pieței unice a impus eliminarea tuturor obstacolelor rămase în calea liberei circulații a mărfurilor. Cartea albă a Comisiei (1985) a identificat obstacolele fizice și tehnice care trebuiau îndepărtate și măsurile care trebuiau luate de către Comunitate în acest scop. Majoritatea acestor măsuri au fost deja adoptate. Cu toate acestea, este în continuare nevoie de reforme substanțiale pentru ca piața unică să poată face față provocărilor progresului tehnologic, iar unele bariere netarifare încă se mențin.
Rolul Parlamentului European
Parlamentul a pledat ferm pentru finalizarea pieței interne, subliniind în special „noua abordare” de facilitare a liberei circulații a mărfurilor. Acesta a jucat un rol semnificativ în elaborarea directivelor de armonizare și a fost profund implicat în noul cadru legislativ adoptat în 2008. Prioritățile Parlamentului au fost de a se asigura că toți operatorii de pe piață sunt responsabili pentru conformitatea și siguranța produselor și de a îmbunătăți vizibilitatea și înțelegerea marcajului CE în rândul consumatorilor. Parlamentul rămâne activ în acest domeniu, lucrând la pachetul de aliniere, care include nouă directive care reglementează o varietate de produse, cum ar fi ascensoarele, articolele pirotehnice și explozivii.
În rezoluția sa din 8 martie 2011, Parlamentul a solicitat crearea unui sistem unificat de supraveghere a pieței pentru toate produsele, ceea ce a condus la „pachetul privind siguranța produselor și supravegherea pieței” din 2013. Până în aprilie 2019, Parlamentul a adoptat Regulamentul (UE) 2019/1020 pentru a îmbunătăți supravegherea pieței și a asigura conformitatea produselor. În 2021, Comisia a propus un nou regulament pentru a asigura în continuare siguranța produselor de consum nealimentare. Normele actualizate privind siguranța produselor, menite să garanteze standarde ridicate de siguranță pentru toate produsele vândute în UE, atât online, cât și offline, au fost aprobate oficial de Parlament în martie 2023, ceea ce a dus la publicarea Regulamentului privind siguranța generală a produselor la 10 mai 2023.
Standardizarea joacă un rol central în funcționarea adecvată a pieței interne. Standardele armonizate la nivelul UE contribuie la asigurarea liberei circulații a mărfurilor pe piața internă, permit întreprinderilor din UE să devină mai competitive și protejează sănătatea și siguranța consumatorilor și mediul. Urmărind să îmbunătățească conținutul reformei privind standardizarea, Parlamentul a adoptat o rezoluție la 21 octombrie 2010.
La 2 februarie 2022, Comisia a introdus o strategie de standardizare pentru a promova o piață unică rezilientă, verde și digitală, propunând modificări ale Regulamentului privind standardizarea din 2012. Ulterior, Regulamentul (UE) 2022/2480 a fost adoptat la 14 decembrie 2022, actualizând cadrul juridic al UE pentru stabilirea standardelor. Ulterior, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) a organizat o audiere la 23 ianuarie 2023 pentru a discuta despre direcțiile istorice și viitoare ale politicii de standardizare, cu contribuții din partea Comisiei și a diferitelor părți interesate.
Pe baza noii strategii de standardizare, Comisia a publicat, la 30 martie 2022, o propunere de armonizare a comercializării produselor pentru construcții, în care s-a axat în mod specific pe standardizarea pieței interne verzi. Comisia IMCO, împreună cu Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI), a organizat o audiere publică și a adoptat ulterior raportul său referitor la revizuirea Regulamentului privind produsele pentru construcții la 23 mai 2023, care include aproape 300 de amendamente. Regulamentul anticipează în prezent cea de a treia rundă de negocieri interinstituționale din 13 decembrie 2023.
Cea de a opta legislatură și-a concentrat eforturile asupra reglementărilor privind instalațiile pe cablu, aparatele consumatoare de combustibili gazoși, dispozitivele medicale și echipamentele individuale de protecție, precum și asupra Regulamentului eCall privind cerințele de omologare de tip pentru instalarea la bordul vehiculelor a sistemului eCall bazat pe numărul de urgență 112. Ca parte a pachetului privind economia circulară, Parlamentul a elaborat acte legislative privind punerea la dispoziție pe piața unică a produselor fertilizante cu marcaj CE [Regulamentul (UE) 2019/1009].
Potrivit unor cercetări din 2019, beneficiile care decurg din aplicarea principiului liberei circulații a mărfurilor și a legislației conexe se ridică la 386 de miliarde de euro anual[1]. Cu toate acestea, există în continuare bariere în calea realizării libertății depline a circulației mărfurilor. Existența acestor bariere reiese dintr-un alt studiu[2] publicat în noiembrie 2020, unde s-au analizat normele naționale care restricționează libera circulație a mărfurilor și serviciilor și dreptul de stabilire pe piața UE. Una dintre concluzii a fost că, deși piața unică a UE reprezintă cel mai amplu și de succes exemplu de integrare economică din lume, încă nu este complet liberă de obstacole disproporționate în calea liberei circulații a mărfurilor.
În timpul pandemiei de COVID-19, în rezoluția sa din 17 aprilie 2020, Parlamentul a subliniat necesitatea critică de a menține frontierele interne deschise ale UE pentru mărfuri, subliniind rolul pieței unice în prosperitatea colectivă a UE și ca răspuns esențial la criză. În comunicarea sa din 15 mai 2020, Comisia a propus o strategie coordonată pentru restabilirea liberei circulații și eliminarea controalelor la frontierele interne. Această abordare bazată pe colaborare a fost esențială pentru a permite bunurilor indispensabile, inclusiv materialelor și echipamentelor medicale, să circule în întreaga UE, atenuând impactul restricțiilor la frontieră impuse de stat.
În rezoluția sa din 19 iunie 2020, Parlamentul a reamintit că spațiul Schengen este o realizare valoroasă, aflată în centrul proiectului UE, și a invitat statele membre să reducă restricțiile privind libertatea de circulație și să își intensifice eforturile pentru a realiza finalizarea integrării Schengen.
Un webinar[3] organizat de Departamentul tematic pentru politici economice, științifice și privind calitatea vieții în noiembrie 2020 pentru Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor a analizat impactul pandemiei asupra liberei circulații a bunurilor, serviciilor și persoanelor în UE. Acesta a discutat provocările cu care se confruntă fluxul de bunuri legate de asistența medicală, cum ar fi echipamentele individuale de protecție, și a subliniat necesitatea unei mai bune coordonări la nivelul UE în domeniul achizițiilor publice și al circulației mărfurilor pentru crizele viitoare. Un studiu de monitorizare[4] prezentat în februarie 2021 a examinat în continuare efectul pandemiei asupra pieței interne și a protecției consumatorilor, sugerând măsuri suplimentare de consolidare a rezilienței pieței interne a UE în fața crizelor viitoare.
Parlamentul a jucat un rol esențial în armonizarea vamală, care a culminat cu instituirea mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi prin Regulamentul (UE) 2022/2399. Acest regulament, care se va derula pe parcursul următorului deceniu, își are originea în sistemul de schimb de certificate în cadrul ghișeului vamal unic al UE (EU CSW-CERTEX), care se află deja în faza pilot din 2017. Faza inițială până în 2025 vizează consolidarea schimburilor interguvernamentale la frontierele UE, în special în ceea ce privește procedurile nevamale. O etapă ulterioară, care va începe în 2031, va introduce un sistem între întreprinderi și administrațiile publice pentru a simplifica procesul de vămuire pentru întreprinderile implicate în importul sau exportul de bunuri, cu scopul de a reduce în mod semnificativ obstacolele comerciale actuale.
În ceea ce privește soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice, întreprinderile și consumatorii din UE pentru furnizarea transfrontalieră fără probleme, un nou Act privind Europa interoperabilă este în curs de negociere, iar Consiliul și Parlamentul dezbat în prezent aspectele tehnice finale ale regulamentului.
Într-un studiu[5] al Departamentului tematic pentru politici economice, științifice și privind calitatea vieții solicitat de Comisia IMCO, la 9 decembrie 2022 a fost publicată o analiză a procedurilor divergente de autorizare vamală ale statelor membre pentru produsele care intră în UE. Întrucât aceste proceduri divergente au condus la bariere în calea comerțului și la denaturări ale pieței interne, una dintre soluțiile propuse a fost crearea unei agenții vamale europene.
În plus, la 17 mai 2023 a fost prezentată o propunere a Comisiei [COM (2023) 0257], care reprezintă un efort amplu de modernizare a cadrului vamal al UE. O caracteristică semnificativă a propunerii este instituirea unei platforme de date vamale a UE, gestionată de o autoritate vamală a UE nou introdusă. Această platformă va funcționa ca un depozit mare de date pentru detectarea fraudelor și a neconformităților și va permite schimbul de date între UE și țările terțe, încurajând cooperarea dintre autoritățile vamale ale statelor membre ale UE.
Pentru mai multe informații pe această temă, vă rugăm să consultați site-ul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor.
Christina Ratcliff / Jordan De Bono / Barbara Martinello