Comunicații accesibile pentru întreprinderi și consumatori

Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), precum și serviciile de date sunt mai importante în prezent decât serviciile tradiționale de telefonie atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderi. Odată cu creșterea bruscă a conținutului la cerere și cu creșterea 4G/5G, UE a introdus un cadru de reglementare în domeniul telecomunicațiilor. Acesta include toate tipurile de telecomunicații, inclusiv radiodifuziunea. Cercetările arată că aceste servicii contribuie anual cu 86,1 miliarde EUR la PIB-ul UE, iar noile măsuri ar putea adăuga încă 40 de miliarde EUR.

Temei juridic

Întrucât tratatele nu au prevăzut competențe directe în domeniul rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, competența în acest domeniu a decurs din mai multe articole din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Având în vedere caracterul complex al bunurilor și serviciilor media, care nu pot fi definite nici exclusiv ca bunuri culturale, nici ca simple bunuri economice, trebuie să fie create politici bazate pe această competență. UE poate lua măsuri relevante în cadrul politicilor sectoriale și orizontale, cum ar fi: politica industrială (articolul 173 din TFUE), politica în domeniul concurenței (articolele 101-109 din TFUE), politica comercială (articolele 206 și 207 din TFUE), rețelele transeuropene (articolele 170-172 din TFUE), cercetarea și dezvoltarea tehnologică și spațiul (articolele 179-190 din TFUE), apropierea legislațiilor pentru armonizarea tehnologică sau utilizarea de standarde tehnologice similare (articolul 114 din TFUE), libera circulație a mărfurilor (articolele 28, 30 și 34-35 din TFUE), libera circulație a persoanelor, serviciilor și capitalului (articolele 45-66 din TFUE), educația, formarea profesională, tineretul și sportul (articolele 165 și 166 din TFUE) și cultura (articolul 167 din TFUE).

Obiective

Urmărind Strategia de la Lisabona, Agenda digitală pentru Europa pe 10 ani, publicată în 2010, a identificat pentru prima dată rolul esențial de catalizator al TIC în sprijinirea UE în atingerea obiectivelor sale. În 2015, agenda s-a consolidat în continuare prin strategia pe cinci ani privind piața unică digitală pentru a asigura un mediu digital echitabil, deschis și sigur, bazat pe trei piloni: asigurarea unui acces mai bun al consumatorilor și întreprinderilor la bunuri și servicii digitale în întreaga Europă, crearea condițiilor adecvate pentru dezvoltarea rețelelor și serviciilor digitale și maximizarea potențialului de creștere al economiei digitale.

În 2020, a doua strategie digitală pe cinci ani „Conturarea viitorului digital al Europei” s-a axat pe trei obiective-cheie: tehnologie în serviciul cetățenilor, o economie echitabilă și competitivă și o societate deschisă, democratică și sustenabilă. În 2021, aceasta a fost urmată de „Busola pentru dimensiunea digitală: modelul european pentru deceniul digital”, care transpune în termeni concreți ambițiile digitale ale UE pentru 2030.

Realizări

A. Piața unică digitală

În 2015, Comisia a publicat strategia privind piața unică digitală (COM(2015)0192), care vizează eliminarea frontierelor virtuale, stimularea conectivității digitale și facilitarea accesului consumatorilor la conținutul online transfrontalier. În ianuarie 2016, Parlamentul a adoptat o rezoluție intitulată „Pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală”.

Acest angajament de stimulare a conectivității digitale a fost reînnoit în „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital”, ca unul dintre punctele sale cardinale care se axează pe extinderea infrastructurii. Potrivit comunicării, toate gospodăriile din UE ar trebui să aibă conectivitate la nivel de gigabit, iar toate zonele populate ar trebui să fie acoperite de tehnologia 5G. În plus, producția de semiconductori de ultimă tehnologie și sustenabili în Europa ar trebui să reprezinte 20 % din producția mondială, iar 10 000 de noduri periferice foarte sigure și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei ar trebui instalate în UE. La 17 ianuarie 2022, UE a lansat primul său calculator cuantic, un sistem tehnologic foarte avansat care face parte din Centrul de supercalcul din Jülich (Germania).

B. Regulamentul privind roamingul

Regulamentul privind roamingul a instituit regula „roaming la prețurile de pe piața națională” care prevedea eliminarea tarifelor de roaming cu amănuntul începând cu 15 iunie 2017 în UE, stabilind, în același timp, plafoane pentru tarifele cu ridicata pentru a permite atât recuperarea costurilor, cât și utilizarea sustenabilă a roamingului la prețurile de pe piața națională. Regulamentul face parte din realizările pieței unice digitale a UE și era în vigoare până la 30 iunie 2022. Datorită succesului său, care demonstrează modul în care cetățenii UE beneficiază de piața unică digitală, a fost propus un nou regulament pentru a prelungi normele actuale cu încă 10 ani (COM(2021)0085). Noul regulament, publicat în aprilie 2022, prelungește roamingul gratuit în întreaga UE până în 2032. Interzice și taxe suplimentare mai mari decât plafoanele pentru serviciile de roaming cu ridicata după ce consumatorii și-au depășit limitele de roaming. Normele UE privind serviciile de roaming au încetat să se aplice Regatului Unit după ce acesta a părăsit piața unică la 31 decembrie 2020.

C. Codul european al comunicațiilor electronice

În 2015 și 2016, Comisia a prezentat propuneri de reformare a cadrului de reglementare al UE în domeniul telecomunicațiilor, inclusiv a Codului european al comunicațiilor electronice (CECE), pentru a înlocui patru directive esențiale. CECE [Directiva (UE) 2018/1972], care a intrat în vigoare la 11 decembrie 2018, a modernizat reglementările UE în domeniul telecomunicațiilor. În plus, în decembrie 2020, au fost stabilite tarife la nivelul UE de terminare a apelurilor de voce în temeiul Regulamentului delegat (UE) 2021/654 al Comisiei, cu tarife de 0,07 eurocenți pe minut pentru apelurile efectuate în rețelele fixe începând din 2022 și de 0,2 eurocenți pe minut pentru apelurile efectuate în rețelele mobile, care urmează să fie introduse până în 2024.

D. Regulamentul privind viața privată și securitatea

S-a asigurat o mai bună protecție a consumatorilor și a întreprinderilor prin următoarele măsuri: adoptarea legislației privind protecția vieții private (Directiva 2009/136/CE) și protecția datelor [Regulamentul (UE) 2016/679 și Directiva (UE) 2016/680], consolidarea mandatului Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică[1], adoptarea Directivei (UE) 2016/1148 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune („Directiva NIS”), consolidarea dreptului de a schimba un operator de telefonie fixă sau mobilă în termen de o zi lucrătoare, păstrând, în același timp, numărul de telefon original, cu alte cuvinte portabilitatea numerelor (Directiva 2009/136/CE) și prin stabilirea numărului european unic pentru apeluri de urgență 112, linia telefonică de asistență pentru copii dispăruți 116 000, linia telefonică de asistență pentru copii 116 111, linia telefonică pentru sprijin emoțional 116 123 și o platformă online de soluționare a litigiilor dintre consumatori și comercianții din mediul online.

La 16 decembrie 2020, Comisia a prezentat o propunere de directivă privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (COM(2020)0823), care viza înlocuirea și dezvoltarea în continuare a Directivei NIS. Directiva (UE) 2022/2555 (Directiva NIS2), publicată în decembrie 2022, va asigura în mod efectiv faptul că nivelul de securitate cibernetică în organizațiile publice și private este la nivelul provocărilor actuale cu care se confruntă aceste organizații.

E. Concurența și reglementarea pieței

S-a asigurat un acces mai bun la servicii de telecomunicații prin introducerea legislației pentru a stimula concurența cu norme clare și favorabile incluziunii, o mai bună calitate, prețuri mai bune și servicii mai numeroase (CECE), prin investițiile în rețelele în bandă largă pentru a sprijini accesul la internetul de mare viteză, prin sprijinirea tehnologiilor wireless, cum ar fi LTE și 5G, prin programul pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio și prin armonizarea utilizării benzii de frecvențe de 470-790 MHz în UE pentru a crea o conectivitate la nivel de gigabit pentru toți factorii socioeconomici importanți.

Pentru a îmbunătăți consecvența procedurilor naționale de reglementare a telecomunicațiilor, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice [Regulamentul (UE) 2018/1971] asigură cooperarea dintre autoritățile naționale de reglementare și Comisie. Acesta promovează cele mai bune practici și abordări comune, evitând, în același timp, o reglementare inconsecventă care ar putea genera denaturări ale pieței unice digitale. Această legislație actualizată însărcinează autoritățile naționale de reglementare cu misiunea de a promova concurența în furnizarea rețelelor și a serviciilor de comunicații electronice, precum și de a stabili principiile care stau la baza funcționării lor: independența, imparțialitatea și transparența, precum și dreptul la o cale de atac.

La 23 noiembrie 2022, Parlamentul și Consiliul au adoptat Directiva (UE) 2022/2380, care introduce, începând din 2024, o „soluție comună de încărcare” pentru, printre altele, telefoane mobile, tablete, căști și sisteme portabile de navigație. Aceeași armonizare se va aplica treptat și laptopurilor până în 2026. Directiva urmărește să promoveze inovarea tehnologică, să se opună fragmentării pieței și să reducă impactul producerii încărcătoarelor asupra mediului.

Rolul Parlamentului European

Parlamentul European susține o politică robustă și avansată în domeniul TIC, fiind foarte activ în adoptarea de acte legislative în acest sector pentru a spori beneficiile consumatorilor și întreprinderilor.

Parlamentul a reamintit necesitatea de a utiliza spectrul din „dividendul digital” pentru a asigura accesul la bandă largă pentru toți cetățenii UE și a subliniat că este necesar să se ia măsuri suplimentare pentru a asigura peste tot accesul la banda largă de mare viteză, precum și formarea cunoștințelor de bază și a competențelor în domeniul digital pentru toți cetățenii și consumatorii. De asemenea, Parlamentul subliniază importanța unui spațiu cibernetic sigur pentru a garanta o protecție robustă a vieții private și a libertăților civile pentru consumatori și întreprinderi în mediul digital. În același timp, Parlamentul promovează puternic neutralitatea tehnologică, „neutralitatea rețelei” și „libertățile rețelei” pentru cetățenii UE.

Parlamentul consolidează sistematic aceste garanții prin intermediul legislației. El joacă un rol esențial în eliminarea obstacolelor de pe piața unică digitală și modernizarea normelor UE privind telecomunicațiile care se aplică produselor și serviciilor actuale digitale și bazate pe date pentru a spori beneficiile consumatorilor și întreprinderilor. Printre exemplele pentru susținerea întreprinderilor din domeniul electronic se numără Directiva 2014/61/UE privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză și Regulamentul (UE) nr. 910/2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă. Ca reacție la propunerile Comisiei, Parlamentul a sprijinit modernizarea normelor privind drepturile de autor și actualizarea normelor UE privind serviciile mass-media audiovizuale.

În plus, Parlamentul a finalizat cu succes activitatea legislativă privind reformarea protecției datelor prin Directiva 2016/680/UE și Regulamentul (UE) 2016/679. Parlamentul a desfășurat activități legislative importante cu privire la propunerile prezentate ca urmare a strategiei privind piața unică digitală și a rezoluției intitulate „Pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală”. Parlamentul a adoptat și o rezoluție referitoare la conectivitatea la internet pentru creștere, competitivitate și coeziune: societatea europeană a gigabiților și tehnologia 5G pentru a promova calendarul pentru introducerea 5G în vederea facilitării conectivității pentru consumatori și întreprinderi.

Un studiu din 2019 a arătat că serviciile de telecomunicații aduc anual 86,1 miliarde EUR la PIB-ul UE, având potențialul de a aduce încă 40 de miliarde EUR datorită noii legislații. În plus, un studiu privind noile evoluții în domeniul serviciilor digitale a sugerat că progresele pentru dezvoltarea tehnologiei 6G vor fi vitale pentru întreprinderile și consumatorii din UE.

Pentru informații suplimentare pe acest subiect, consultați site-ul web al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și cel al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie.

 

[1]Instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2019/881 la 17 aprilie 2019, Regulamentul privind securitatea cibernetică abrogă Regulamentul (CE) nr. 460/2004 și restructurează în mod semnificativ mandatul și sfera de acțiune ale agenției. Aceasta își extinde responsabilitățile pentru a include o gamă mai largă de aspecte legate de securitatea cibernetică, cum ar fi instituirea unui cadru pentru o certificare europeană de securitate cibernetică a produselor, serviciilor și proceselor TIC și creșterea rolului său în sprijinirea statelor membre pentru gestionarea amenințărilor și atacurilor la adresa securității cibernetice.

Kristi Polluveer / Christina Ratcliff / Jordan De Bono / Barbara Martinello