8-ми парламентарен мандат Claudia ȚAPARDEL

Fenomenul migrației constituie una dintre principalele provocări cu care Uniunea Europeană se confruntă în ultimii ani. Pentru a avea o imagine corectă asupra situației reale, instituțiile europene au nevoie de statistici cât mai complete privind migrația și protecția internațională. În acest sens, Parlamentul și Consiliul propun modificarea reglementărilor în domeniu pentru a surprinde schimbările rapide ale valurilor de migrație care pot afecta Uniunea și statele membre. În ciuda atitudinii obstrucționiste a Consiliului, Parlamentul propune includerea în propunerea de regulament a unor elemente indispensabile. Printre acestea se numără seturile de date privind detenția migranților, numărul de respingeri ale cererilor de azil, numărul minorilor neînsoțiți cu reprezentant legal, datele despre persoanele respinse sau cu interdicție de acces, numărul de cereri retrase, numărul de cereri procesate în procedura accelerată, numărul de persoane care beneficiază de condiții materiale de primire, numărul de cereri de drept de reședință și procentul de cereri reușite, numărul de cetățeni ai unor state terțe prezenți ilegal pe teritoriul statelor membre, dezagregarea datelor în funcție de țara de origine, sex, vârstă și cetățenie. Toate aceste date urmează să fie agregate în urma cooperării cu structurile naționale ale statelor membre. Susțin adoptarea raportului.

Uniunea Europeană sprijină protecția și înregistrarea internațională a denumirilor de origine ale produselor. În acest scop, încă din octombrie 1958 a fost adoptat Acordul de la Lisabona privind o „Uniune specială” în cadrul Uniunii pentru Protecția Proprietății Industriale instituite prin Convenția de la Paris din 1883. Acest document garantează protejarea pe teritoriile statelor semnatare a denumirilor de origine ale produselor celorlalte țări din cadrul Uniunii speciale, înregistrate în cadrul Biroului Internațional de Proprietate Intelectuală din cadrul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI). În prezent, șapte state sunt părți ale Acordului de la Lisabona, iar alte trei state membre au semnat, dar nu au ratificat Acordul. De asemenea, la nivelul UE, există sisteme uniforme și cuprinzătoare de protecție a indicațiilor geografice pentru vinuri, băuturi spirtoase, vinuri aromatizate și alte produse agricole și alimentare. În mai 2015, Actul de la Geneva a revizuit Acordul de la Lisabona, extinzând domeniul de aplicare al acestuia la toate indicațiile geografice și permițând UE să devină parte contractantă. Competența exclusivă a UE în acest domeniu a fost confirmată printr-o hotărâre a Curții Europene de Justiție. În aceste condiții, Uniunea trebuie să adere la Actul de la Geneva. Susțin adoptarea acestei recomandări.

Avertizorii de integritate s-au dovedit a fi elemente de sprijin esențiale în vederea dezvăluirii unor situații în care banul contribuabilului european a fost folosit în mod incorect. Astfel de situații au fost cele privind recentele scandaluri legate de evaziunea fiscală și evitarea plății taxelor, cum ar fi LuxLeaks, Panama Papers și Paradise Papers. De asemenea, au fost evidențiate cazuri privind lipsa de protecție în domeniul securității alimentare și a mediului înconjurător. Cu toate acestea, cadrul legal de protejare a acestor persoane este inadecvat și foarte diferit la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. În multe cazuri, avertizorii sunt amenințați, ignorați sau chiar condamnați de instanțele naționale. Pentru a preveni aceste situații dramatice, instituțiile europene au convenit, în martie 2019, să adopte o directivă care reglementează activitatea avertizorilor în domenii cheie la nivelul UE, cum ar fi spălarea banilor, impozitarea, protecția datelor, protecția intereselor financiare ale Uniunii, siguranța alimentelor și produselor, protecția mediului și siguranța nucleară. Sunt menționate proceduri clare de raportare a neregulilor în cadrul companiilor private, dar și în cadrul autorităților publice, de protejare a avertizorilor de către autoritățile competente și prevenirea măsurilor de retaliere din partea celor vizați. Susțin adoptarea acestui raport.

Criza economică și financiară care a afectat statele membre ale Uniunii Europene în urmă cu un deceniu, a scos în evidență necesitatea coordonării politicilor europene în acest domeniu. Una dintre vulnerabilitățile descoperite cu această ocazie este legată de legătura dintre bănci și statele lor de origine, care s-a tradus prin expunerea foarte riscantă a sistemelor bancare ale statelor afectate de criză. Pentru a reduce riscurile ce pot apărea în această situație, Parlamentul și Consiliul au elaborat actuala propunere de Regulament, care vizează garantarea titlurilor cu obligațiuni suverane. Prin folosirea acestui nou instrument financiar, băncile își vor diversifica portofoliul și își vor reduce expunerea în situațiile de criză. În acest fel se vor reduce riscurile la adresa sistemelor bancare naționale, în condițiile în care investitorii privați vor împărți riscul și posibilele pierderi. Garantarea titlurilor cu obligațiuni suverane se va realiza prin emiterea acestor obligațiuni în cadrul statelor membre ale zonei Euro, ceea ce va permite o mai mare flexibilitate, până la o variație maximă de 10 % din capitalul Băncii Centrale Europene (BCE). Acest instrument va contribui la creșterea stabilității financiare în zona Euro, sub supravegherea atentă a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA). Susțin adoptarea acestui raport.

Ca urmare a crizei economice și financiare care a afectat Uniunea Europeană în urmă cu un deceniu, în 2010 a fost creat un Sistem European de Supraveghere Financiară. Acesta este compus din Consiliul European pentru Risc Sistemic (ESRB) și trei autorități de supraveghere: Autoritatea Bancară Europeană (EBA), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA). În septembrie 2017, Comisia a propus întărirea rolului de coordonare a autorităților de supraveghere și consolidarea rolului ESRB, în special pentru prevenirea cazurilor de spălare de bani și finanțare a activităților teroriste. În acest context, autoritățile de supraveghere vor avea noi responsabilități, vor participa la guvernanța sistemului bancar european și vor contribui la o mai bună protecție a consumatorilor și contribuabililor în domeniul piețelor financiare, a sistemelor de asigurări și de pensii. Acest lucru va contribui la promovarea unei Uniunii reale a Piețelor de Capital, iar practicile care prejudiciază consumatorii vor fi interzise, inclusiv prin restricționarea anumitor activități financiare. De asemenea, va fi încurajată coordonarea ESMA cu autoritățile naționale de profil, în special în domeniul testelor de stres și a protejării mediului, iar EBA va avea competențe noi de supraveghere. Susțin adoptarea raportului.

Condițiile de muncă la nivelul statelor membre constituie o problemă de cea mai mare importanță pentru instituțiile Uniunii Europene. Evaluarea aplicării directivei din 1991 privind declarația scrisă a evidențiat deficiențe majore în privința domeniului de aplicare și eficacității, fiind nevoie de un nou instrument care să asigure transparența privind condițiile de muncă pentru toți lucrătorii și care să definească noi drepturi concrete pentru îmbunătățirea previzibilității și siguranței condițiilor de muncă, în special pentru persoanele cu locuri de muncă netradiționale.
În urma consultărilor din 2017 cu partenerii sociali europeni, Comisia a adoptat actuala propunere de directivă. Principalele obiective ale noii directive presupun o dezvoltare mai concretă a drepturilor recunoscute în proclamația interinstituțională privind Pilonul european al drepturilor sociale, stabilirea unor drepturi minime universale pentru cetățenii și lucrătorii europeni, asigurarea unor locuri de muncă sigure și adaptabile și furnizarea de informații despre condițiile de angajare și despre protecția în caz de concediere.
În mod concret, perioadele de probă vor fi limitate la maxim șase luni, cu interzicerea „clauzelor de exclusivitate” sau „de incompatibilitate”. Noua directivă contribuie în mod fundamental la dezvoltarea unui cadru juridic social pentru dezvoltarea liberei concurențe și deplina mobilitate a lucrătorilor pe teritoriul pieței unice. Susțin adoptarea acestui raport.

Unul dintre elementele esențiale ale Politicii Comune în domeniul Pescuitului (PCP) a Uniunii Europene este reprezentat de măsurile tehnice. Acestea sunt menite să reducă capturile nedorite, fie de puieți, fie de specii nevizate, dar și impactul activităților de pescuit asupra speciilor și ecosistemelor vulnerabile.
Reglementările existente în acest domeniu la nivel european sunt dispersate în peste treizeci de regulamente, constituind un sistem complex, eterogen și dezorganizat de dispoziții, de multe ori incoerente sau chiar contradictorii. De aceea, propunerea actuală de regulament urmărește simplificarea normelor în vigoare pentru optimizarea contribuției normelor tehnice la realizarea obiectivelor PCP, în special vizând pescuitul sustenabil. Normele existente ar trebui să devină mai ușor de înțeles și de aplicat de pescari.
Noul regulament vizează o abordare flexibilă de tip regional, în care limitele privind capturile se adaptează la particularitățile locale și la caracteristicile fiecărei specii. În orice caz, însă, restricțiile privesc folosirea plaselor cu impulsuri electrice, pescuitul speciilor protejate și combaterea pescuitului ilegal, chiar și în scop recreațional. Stabilirea unui nivel general al capturilor pentru toate bazinele maritime nu ar contribui decât la crearea de noi confuzii și situații nedorite. Susțin adoptarea acestui raport.

Uniunea Europeană funcționează din ce în ce mai mult pe baza unor statistici și date de înaltă calitate, în special în domeniul economic. Datele respective sunt folosite de diverșii utilizatori, fie ei actori privați sau factori de decizie politică, pentru a lua decizii adecvate, utile în vederea consolidării pieței unice bazate pe cunoaștere și pe inovare.
Schimbările care au loc la nivelul economiei europene duc la creșterea dificultății de a stabili o linie de demarcație între producție și servicii, ceea ce constituie o provocare pentru statisticile europene privind întreprinderile. De asemenea, cantitatea de date disponibile devine insuficientă în noua situație din ce în ce mai complexă.
Astfel, e nevoie ca statisticile respective să beneficieze de un cadru comun simplificat, cu definiții armonizate, care ar facilita înțelegerea stării reale a economiei UE. Propunerea Comisiei vizând un nou regulament-cadru (FRIBS) va integra cerințele statistice și actele juridice privind statisticile referitoare la întreprinderi, prin raționalizarea și simplificarea acestora. Vor fi abrogate nu mai puțin de 10 acte juridice în vigoare, folosindu-se Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) pentru crearea unui cadru juridic comun.
Aceste măsuri vor contribui la completarea Sistemului Statistic European (SEE) și la consolidarea confidențialității datelor. Susțin adoptarea raportului.

Uniunea Europeană urmărește reglementarea cât mai eficientă a procesului de comercializare și utilizare a precursorilor de explozivi la nivelul statelor membre.
Regulamentul (UE) nr. 98/2013 stabilește norme parțial armonizate în vederea restricționării introducerii pe piață a substanțelor chimice cum ar fi peroxidul de hidrogen, acidul azotic și amestecurile care le conțin, inclusiv o interdicție generală privind deținerea și utilizarea acestor produse de către „publicul larg”. Statele membre au însă dreptul de a acorda acces controlat pentru o utilizare legitimă, prin sistemele naționale de autorizare sau înregistrare, cu obligația operatorilor economici de a raporta tranzacțiile suspecte.
Totuși, în urma evaluării REFIT a Comisiei privind aplicarea regulamentului de către statele membre, au fost evidențiate o serie de deficiențe, legate în primul rând de diferențele substanțiale dintre regimurile de acordare a licențelor din statele membre, dar și de incertitudinea privind produsele din sfera de aplicare a regulamentului. De asemenea, monitorizarea vânzărilor pe internet, a importurilor și a circulației în interiorul UE sunt la un nivel nesatisfăcător.
Pentru remedierea problemelor, Comisia a prezentat o propunere de adoptare a unui nou regulament, pentru a asigura o mai bună protecție a cetățenilor europeni împotriva terorismului și a altor forme grave de criminalitate. Susțin adoptarea raportului.

Intensificarea fenomenului migrației în perioada 2015-2016 a constituit o provocare pentru sistemele de gestionare a migrației, a dreptului de azil și a controlului la frontieră din statele membre aflate la frontierele externe ale Uniunii.
Acest lucru a evidențiat limitările structurale ale politicii UE în domeniul migrației și a demonstrat nevoia imperioasă de un răspuns european coordonat și eficient. Noua propunere a Parlamentului și Consiliului privind crearea unei rețele europene a ofițerilor de legătură în materie de migrație va contribui la îmbunătățirea politicilor europene vizând gestionarea adecvată a fluxurilor migratorii.
Ofițerii de legătură vor trebui să respecte drepturile fundamentale și demnitatea umană, în special în cazurile care implică persoane vulnerabile, cum ar fi minorii, femeile, vârstnicii și victimele traficului de persoane. Măsurile luate în activitatea lor vor trebui să fie proporționale cu obiectivele propuse.
Noua rețea a ofițerilor de legătură va asigura un nivel de cooperare sporit în vederea gestionării adecvate a fenomenului migrației, contribuind la schimbul de informații relevante, la prevenirea migrației ilegale și a traficului de persoane și încurajând accesul la protecția internațională. De asemenea, va fi combătută mai eficient criminalitatea transfrontalieră și se va favoriza reîntregirea familiilor și dreptul de reședință legală.
Susțin adoptarea acestui raport.

Siguranța traficului rutier este unul dintre principalele obiective ale Uniunii Europene în domeniul transporturilor. În ultimele decenii s-au înregistrat progrese semnificative în acest sens, în mare parte datorită acțiunii de reglementare a cerințelor privind vehiculele rutiere la nivel european. Multe dintre tehnologiile care au ajutat la reducerea numărului de accidente rutiere au fost adoptate, în prezent, drept cerințe obligatorii pentru toate tipurile de vehicule aflate în circulație.
Cu toate acestea, în ultimii ani s-a observat o incidență constantă a numărului de accidente pe șoselele europene, soldate în 2017 cu 25 300 de morți și 135 000 de răniți. În aceste condiții, este nevoie de modificarea cadrului existent și de noi reglementări adaptate la schimbările care au avut loc în acest domeniu.
Noua propunere de regulament al Consiliului și Parlamentului vizează noi cerințe pentru siguranța vehiculelor, aplicabile autovehiculelor, dubelor, camioanelor și autobuzelor, prin introducerea noilor tehnologii. Se recomandă introducerea dispozitivelor de înregistrare a datelor accidentelor și de recunoaștere avansată a stării de distragere a atenției, folosirea motorului cu caroserie de protecție, asistența inteligentă pentru controlul vitezei, aplicarea sistemelor de protecție frontală și neutralitatea tehnologică. Toate acestea vor contribui la apropierea de obiectivul „zero incidente rutiere” al instituțiilor europene.
Susțin adoptarea acestui raport.

Uniunea Europeană susține activitățile de promovare a culturii europene, prin intermediul artei, arhitecturii, filmului, muzicii, literaturii și filozofiei originare din statele membre. Cultura joacă un rol semnificativ în viața oamenilor și în societățile europene. Cu toate acestea, în condițiile economice dificile din prezent, artiștii și profesioniștii din domeniul culturii se confruntă cu dificultăți financiare importante.
Programul Europa Creativă se adresează industriilor creative, culturale și audiovizuale, practicii schimburilor și dialogului în rândul artiștilor și al instituțiilor culturale din statele membre. Pentru cadrul financiar multianual 2021-2027, Comisia propune alocarea unui buget total de 1,8 miliarde de euro. Parlamentul consideră că programul ar trebui să beneficieze de o finanțare de 2,8 miliarde de euro. Acest nivel al finanțării este necesar pentru continuarea finanțării proiectelor transfrontaliere, a diverselor premii şi inițiative, printre care LUX, Capitala Europeană a Culturii, Orchestra Europeană de Tineret. De asemenea, finanțarea trebuie sporită pentru a acoperi acțiunile în sprijinul mobilității artiștilor și circulației operelor lor, al promovării și protejării libertății de expresie și libertății artistice, consolidării incluziunii sociale, susținerii jurnalismului de calitate și a alfabetizării media, promovării educației cinematografice, consolidării sectorului muzical și susținerii stațiilor radio și media universitare. Susțin adoptarea raportului.

Programul Erasmus este unul dintre cele mai performante programe ale Uniunii Europene, care asigură oportunități de studiu, instruire și învățare într-o altă țară pentru nu mai puțin de patru milioane de tineri europeni. Acest lucru contribuie în mod esențial la lărgirea experiențelor lor și a conștiinței lor europene, dar și la creșterea șanselor lor pe piața muncii în viitor.
În mai 2018, Comisia a adoptat propunerea pentru noul program Erasmus, valabil în perioada 2021-2027, pentru care a alocat un buget dublu, deși Parlamentul solicitase triplarea bugetului. Programul va continua să acopere domeniile educației în școli, educației și instruirii vocaționale, învățământului universitar și învățământului pentru adulți, tineretului și sportului. Acțiunile cheie care vor fi finanțate sunt legate de mobilitatea învățării, cooperarea între organizații și instituții, susținerea politicii de dezvoltare și cooperare, alături de inițiativele privind universitățile europene, centrele vocaționale de excelență și DiscoverEU. De asemenea, programul va avea o componentă importantă privind incluziunea, vizând grupurile defavorizate și imigranții. Învățarea continuă va rămâne unul dintre obiectivele principale ale programului Erasmus+, alături de învățarea virtuală și simplificarea procedurilor de aplicație. Unul din instrumentele importante pentru facilitarea mobilității va fi cardul de Student European. Susțin adoptarea raportului.

Uniunea Europeană a dezvoltat, în ultimii ani, elementele unei politici de securitate și apărare mai active la nivel mondial. Între acestea se numără Instrumentul contribuind la Stabilitate și Pace (IcSP), Construirea Capacității pentru susținerea Dezvoltării și Securității (CBSD), Facilitatea pentru Pace în Africa și Mecanismul Athena. Cu toate acestea, programele respective acoperă numai parțial nevoia de asistență pentru asigurarea păcii în anumite state partenere, respectiv susținerea politicilor de dezvoltare, combaterea pirateriei maritime și instruirea unor contingente limitate de forțe de menținere a ordinii.
Noul instrument european pentru pace (EPF) va înlocui programele existente în acest domeniu, contribuind la realizarea Uniunii Apărării. În mod concret, noul instrument va finanța operațiuni cu implicații militare și de apărare, în vederea prevenirii conflictelor, menținerii păcii și consolidării securității internaționale. Operațiunile pot include transferul de echipamente militare, însă doar în condițiile respectării drepturilor omului și dreptului umanitar, a Codului de Conduită al UE privind exporturile de arme și reglementările Consiliului privind exportul și transferul de echipamente cu dublă utilizare. De asemenea, trebuie respectate regulile de transparență ale UE privind echipamentele transferate. Finanțarea acestui instrument va fi asigurată de statele membre, în limita unui plafon de 10,5 miliarde de euro pe șapte ani. Susțin adoptarea raportului.

În urma crizei economice și financiare care a afectat statele membre ale Uniunii Europene în deceniul trecut, una dintre cele mai vulnerabile categorii care a fost atinsă de efectele negative a fost cea a tinerilor. Pentru a contracara aceste efecte, instituțiile europene au instituit Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), care sprijină tinerii trăind în regiuni cu un șomaj de peste 25%, care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), respectiv tinerii șomeri de lungă durată sau tinerii neînregistrați ca fiind în căutarea unui loc de muncă. YEI este parte a Garanției pentru tineret, prin care statele membre sprijină încadrarea în muncă, educația continuă, ucenicia sau stagiile tinerilor cu vârsta sub 25 de ani. În prezent, resursele financiare pentru YEI trebuie să se adapteze noilor realități și principiului coeziunii economice, sociale și teritoriale a UE. Astfel, suma suplimentară alocată pentru YEI în 2019 ar trebui să se situeze la valoarea de 116,7 milioane de euro, pentru a ajunge la un total de 350 de milioane de euro. De asemenea, propunerea Comisiei introduce prevederi pentru facilitarea programării de resurse adiționale de către statele membre. Susțin adoptarea raportului.

Uniunea Europeană urmărește asigurarea unui cadru legislativ adecvat pentru taxarea diverselor produse comercializate pe teritoriul statelor membre. O componentă importantă în acest sens este legată de stabilirea dispozițiilor generale aplicabile produselor accizabile, cum ar fi produsele energetice și electricitatea, alcoolul și băuturile alcoolice sau tutunul prelucrat. Acestea au fost stabilite încă din 2008, prin intermediul Directivei 2008/118/CE a Consiliului, care a înlocuit Directiva 92/12/CEE.
În prezent, în urma unei evaluări a aplicării directivei respective, efectuate de Comisie, a rezultat faptul că se impun o serie de modificări. Astfel, sistemul informatizat pentru monitorizarea și circulația produselor accizabile (ECMS) funcționează satisfăcător, însă au fost identificate și domenii în care pot fi realizate îmbunătățiri, cum ar fi alinierea procedurilor privind accizele la procedurile vamale și de automatizare a deplasărilor în interiorul UE.
De asemenea, expedierea produselor respective trebuie făcută cu ajutorul unui reprezentant fiscal al expeditorului, pierderile naturale pe parcursul deplasării trebuie limitate, certificatul de scutire trebuie automatizat, iar produsele energetice deplasate prin conducte au nevoie de o scutire de garanție. Aceste modificări vor contribui la eficientizarea activităților comerciale cu acest tip de bunuri pe teritoriul UE. Susțin adoptarea raportului.

Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea statelor cu care cooperează într-o formă sau alta la nivel mondial. Pentru susţinerea cooperării, până în prezent erau disponibile mai multe instrumente financiare separate.
Începând din următorul exerciţiu bugetar (2021-2027) urmează să fie creat Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională (IVCDCI), cu un buget propus de 89,2 miliarde EUR. Acesta va aduce împreună majoritatea instrumentelor de finanţare externă (IFE), printre care Fondul European pentru Dezvoltare (FED), instrumentele pentru vecinătate, drepturile omului şi preaderare. Măsura va crea o arhitectură simplificată şi raţionalizată, care va creşte gradul de transparenţă, responsabilitate, eficienţă, coerenţă şi flexibilitate a fondurilor UE pentru acţiunea externă.
Noul instrument va asigura o mai bună guvernare şi un rol mai important pentru Parlamentul European şi va avea obiective mai clare şi mai distincte pentru diversele politici. Printre acestea se numără vecinătatea europeană, Africa subsahariană, migraţia, drepturile omului şi libertăţile fundamentale, pacea şi stabilitatea şi fondurile pentru dezvoltare.
De asemenea, instrumentul va deveni mai flexibil între diversele priorităţi, şi va include şi o componentă de combatere a schimbărilor climatice, alături de promovarea democraţiei şi statului de drept. Susţin adoptarea raportului.

Fondul european pentru dezvoltare (FEDR) şi Fondul de coeziune (FC) reprezintă cele mai importante instrumente de investiţii publice din Europa. Pentru exerciţiul bugetar 2021-2027, Uniunea Europeană va aloca nu mai puţin de 272 411 miliarde de euro pentru aceste instrumente, ceea ce reprezintă aproape un sfert din Cadrul Financiar Multianual. Scopul principal este crearea unui milion de noi locuri de muncă până în 2027.
Primul obiectiv politic principal al acestor instrumente financiare este sprijinirea dezvoltării economice inovative, inteligente şi incluzive, creşterea conectivităţii regionale în domeniul noilor tehnologii, dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii, conectivitatea şi administraţia publică eficientă. Pentru acest obiectiv vor fi alocate între 30 şi 50% dintre fondurile respective.
Un al doilea obiectiv politic principal priveşte crearea unei Europe verzi, cu un conţinut redus de carbon şi rezilientă, prin tranziţia la energie curată, economia circulară şi prevenirea riscurilor climatice. Pentru acest obiectiv se vor aloca minim 30% din fonduri.
Celelalte obiective principale privesc interconectarea Europei, o Europă socială şi incluzivă şi promovarea dezvoltării durabile în zonele urbane. Pentru acest ultim obiectiv se prevede alocarea unui procent de 6 până la 10% din FEDR. Zonele rurale urmează să primească 5% din FEDR. Susţin adoptarea raportului.

Uniunea Europeană susține dezvoltarea pieței interne și comercializarea unor produse conforme cu standardele europene în domeniul sănătății umane, animale și a plantelor și protecției mediului. Produsele fertilizante reprezintă o componentă esențială pentru producția agricolă din cadrul UE, dar pot avea efecte negative asupra mediului și siguranței alimentare. În prezent, produsele fertilizante comercializate în cadrul UE se supun Regulamentului (CE) nr. 2003/2003, care acoperă, însă, doar o parte din piața de profil, aproximativ 50% din produsele respective aflându-se în afara reglementării. Sunt vizate în special produsele fertilizante convenționale „anorganice”, provenind din minerit sau produse chimic și mai puțin produsele fertilizante organice. De asemenea, o mare parte din substanțele utilizate ar putea fi refolosite, prin reciclarea deșeurilor, înlocuind aproximativ 30% din produsele fertilizante „anorganice” de pe piață. În același timp, prezența substanțelor toxice, cum ar fi metalele grele, în cadrul acestor produse ar trebui și ea reglementată, în special în ceea ce privește cadmiul. În aceste condiții, se impune adoptarea propunerii Comisiei vizând adoptarea unui nou regulament care să acopere toate aceste probleme. Acest lucru va permite folosirea unor produse sigure și de calitate de către fermierii europeni. Susțin adoptarea raportului.

Instituțiile europene urmăresc în mod constant protejarea cetățenilor europeni împotriva efectelor adverse ale substanțelor toxice. Una dintre componentele esențiale ale politicilor europene din acest domeniu privește protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.
Actuala directivă a Parlamentului și Consiliului vizează modificarea Directivei 2004/37/CE care reglementează sectorul respectiv, prin introducerea unor valori limită pentru expunerea la inhalarea de formaldehidă și cloroanilină, dar și la trei grupuri de substanțe, incluzând cadmiul și compușii anorganici, beriliul și compușii anorganici, respectiv acidul arsenic și sărurile acestuia. Noile reguli vor contribui la îmbunătățirea stării de sănătate a un milion de lucrători și vor preveni aproximativ 22 000 de cazuri de boli la locul de muncă.
În ceea ce privește cadmiul, se va utiliza procedura monitorizării biologice pentru limitarea strictă a valorilor admise. În privința formaldehidei, o perioadă de tranziție va fi necesară în sectorul funerar și de îmbălsămare. Toate acestea vor completa reglementările deja existente, care privesc nu mai puțin de 20 de substanțe cancerigene, inclusiv emisiile toxice ale motoarelor diesel. Susțin adoptarea acestui raport.