Gheorghe-Vlad NISTOR Gheorghe-Vlad NISTOR
Gheorghe-Vlad NISTOR

Euroopan kansanpuolueen ryhmä (kristillisdemokraatit)

Jäsen

Romania - Partidul Naţional Liberal (Romania)

syntynyt : , București

Kirjalliset äänestysselitykset Gheorghe-Vlad NISTOR

Jäsenet voivat antaa täysistuntoäänestyksestä kirjallisen selityksen. Työjärjestyksen 194 artikla

Rahanpesun ja terrorismin rahoituksen torjuntaa koskeva kokonaisvaltainen unionin toimintapolitiikka – komission toimintasuunnitelma ja muu viimeaikainen kehitys (B9-0207/2020) RO

10-07-2020

. – Cu o majoritate decisivă, Parlamentul European a adoptat o rezoluție importantă referitoare la combaterea spălării banilor și a sponsorizării rețelelor teroriste. Venim astfel în întâmpinarea Planului de acțiune al Comisiei, menit să înlesnească cooperarea în cadrul Uniunii, dar și cu state terțe ce împărtășesc aceeași viziune pe aceste direcții.
Textul rezoluției cere toleranță zero în cazul actelor de spălare de bani și solicită măsuri concrete împotriva statelor membre ce tergiversează procesele de implementare în legislația națională a directivelor deja adoptate.
O bună cooperare între statele membre și coordonarea structurilor de investigare a spălării banilor și a crimei organizate trans-frontaliere, a instituțiilor judiciare, de informații și de supraveghere naționale și extinderea prerogativelor instituțiilor pan-europene de tipul OLAF si Europol sunt măsuri absolut necesare pentru combaterea acestor acțiuni criminale.
Măsuri energice de punere pe „lista neagră” a statelor terțe care nu achiesează la aceste reglementări sunt încurajate, iar statele ce doresc să dezvolte cooperarea cu UE în aceste domenii trebuie să se alinieze unor norme stricte.
Salut și încurajez aplicarea și extinderea acestor măsuri ce vor spori buna funcționare și transparența sistemului economico-financiar european și securitatea financiară, siguranța individuală și integritatea fizică a cetățenilor UE.

Venezuelan humanitaarinen tilanne ja muuttoliike- ja pakolaiskriisi Yhteinen päätöslauselmaesitys (RC-B9-0211/2020, B9-0211/2020, B9-0212/2020, B9-0213/2020, B9-0214/2020, B9-0215/2020) RO

09-07-2020

. – În 10 iulie am votat textul rezoluției referitoare la situația dramatică din Venezuela. În ultimele luni, peste acțiunile nefericite ale regimului socialist al lui Nicolás Maduro s-a suprapus impactul negativ și extins al pandemiei de COVID-19. Venezuela se găsește într-o situație mai mult decât critică, iar Uniunea Europeană are rolul moral de a acționa pentru a ajuta la redresarea situației.
Criza deja existentă a refugiaților venezueleni din statele vecine a luat o noua amploare, devenind o criză umanitară majoră, ce afectează întreaga regiune.
Gesturile necugetate și dăunătoare ale regimului de la Caracas au ca efect sărăcirea propriei populații și exacerbarea crizei din țară, cu efecte negative și de durata în America Latină.
Parlamentul European și-a reafirmat susținerea pentru liderul opoziției, Juan Guaidó, pentru respectarea drepturilor omului și a voinței populare exprimate liber. UE continuă să susțină nevoile umanitare din Venezuela, precum și consolidarea proceselor democratice și a economiei cu sume ce depășesc 320 de milioane de euro.
Reacția provocatoare a lui Maduro de expulzare a ambasadorului UE se înscrie într-o lungă listă de intimidări la adresa Uniunii. Chiar dacă decizia a fost retrasă, este obligatoriu ca Parlamentul European să continue formele actuale de presiune asupra acestui regim nociv.

Asetuksen (EU) N:o 1303/2013 muuttaminen siltä osin kuin kyseessä ovat nuorisotyöllisyysaloitteen erityismäärärahoja varten tarkoitetut määrärahat (A9-0111/2020 - Younous Omarjee) RO

08-07-2020

. – În data de 25 mai 2020, Comisia a prezentat o propunere de modificare a actualei reglementări de stabilire a normelor comune de finanțare a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor în 2020. Cred că aceasta inițiativă este folositoare, întrucât 3,4 milioane de tineri sub 25 de ani se aflau în șomaj în UE în noiembrie 2018.
Această inițiativă vine în sprijinul acelora dintre ei care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, tinerilor șomeri de lungă durată sau celor neînregistrați ca fiind în căutarea unui loc de muncă.
În plus, inițiativa finanțează stagii, ucenicii și cursuri de educație continuă care permit obținerea unei calificări și asigură tinerilor sprijin direcționat din zonele Europei care se confruntă cu cele mai mari provocări.
Inițiativa face parte din Garanția pentru tineret, un program prin care statele membre iau măsuri pentru a se asigura că tinerii până în 25 de ani primesc un loc de muncă de calitate, o ucenicie sau un stagiu în termen de patru luni de la ieșirea din sistemul școlar sau de la intrarea în șomaj.

Vuorokautinen ja viikoittainen enimmäisajoaika, vähimmäistauot ja lepoajat sekä ajopiirtureilla tapahtuva paikannus (A9-0115/2020 - Henna Virkkunen) RO

08-07-2020

. – Am votat împotriva propunerii Comisiei, întrucât nu au fost luate în considerare cerințele miniștrilor din cele 9 țări: Bulgaria, Polonia, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și România, care au trimis o scrisoare comună către Parlamentul European privind reglementările din Pachetul mobilitate, subliniind că acestea sunt „restrictive, discriminatorii și protecționiste”.
Apreciez eforturile Comisiei de a asigura eficiența pieței transporturilor rutiere printr-o implementare armonizată a regulilor, totuși consider că măsurile propuse în pachet vor afecta în mod negativ industria transporturilor, prin restricționarea pieței pe care aceste state își desfășoară activitatea.
Sunt de părere că ar fi trebuit reevaluată propunerea privind obligativitatea întoarcerii acasă a conducătorilor auto la trei săptămâni, deoarece este împotriva drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor.
De asemenea, ar fi trebuit incluse măsuri proporționale și echilibrate pentru îmbunătățirea muncii în acest sector care să sprijine, în același timp, competitivitatea companiilor, inclusiv cele românești, din sectorul transportului rutier de mărfuri.

Itäinen kumppanuus ennen kesäkuussa 2020 pidettävää huippukokousta (A9-0112/2020 - Petras Auštrevičius) RO

19-06-2020

Am votat, în cadrul sesiunii plenare, recomandarea privind Parteneriatul estic (EaP). Acest vot vine în urma summitului liderilor EaP, din data de 18 iunie 2020.
Documentul este unul de substanță, ce acoperă principalele direcții care guvernează relațiile Uniunii Europene cu statele partenere din vecinătatea estică: Azerbaidjan, Ucraina, Moldova, Armenia, Belarus și Georgia. Recomandarea merge în profunzime și, în contextul actual al pandemiei, cere sporirea gradului de asistență pentru țările care au capacitatea și voința de a implementa o cooperare mai strânsă cu UE. Toate acestea sunt dovezi clare ale importanței deosebite de care se bucură această cooperare în toate statele partenere.
Pentru România, buna vecinătate și sporirea cooperării cu statele membre din Parteneriatul estic sunt elemente esențiale de politică externă, un proiect ambițios și necesar în care eu, în diverse calități, activez de mai bine de un deceniu.
Recomandarea cere intensificarea dialogului cu statele care au încheiat deja acorduri comerciale și de asociere cu UE și continuarea cooperării în domenii-cheie precum securitatea, economia, energia, transporturile și conectivitatea digitală. De asemenea, partenerii noștri sunt încurajați să accelereze reformele cu privire la statul de drept și buna guvernare, libertatea presei, drepturile omului și lupta împotriva corupției.

Matkailu ja liikenne vuonna 2020 ja sen jälkeen (RC-B9-0166/2020, B9-0166/2020, B9-0175/2020, B9-0177/2020, B9-0178/2020, B9-0180/2020, B9-0182/2020, B9-0184/2020) RO

19-06-2020

Textul adoptat subliniază necesitatea unui plan de acțiune concret și detaliat privind monitorizarea și evaluarea strategiei de ieșire pe etape din criza COVID-19 și solicită instituirea unui mecanism la nivelul UE pentru stabilirea unui prag de securitate și siguranță.
Consider că măsurile trebuie să se bazeze pe date fiabile și uniforme, iar angajamentul statelor membre trebuie să țină cont de principii obiective, nediscriminatorii și de criterii comune pentru funcționarea adecvată a pieței unice și libertății de mișcare. Restricțiile de călătorie și controalele la frontieră ar trebui ridicate pentru regiuni și state membre cu situații epidemiologice pozitive și similare, odată ce va fi stabilit un criteriu comun de evaluare. Acest lucru este esențial pentru restabilirea, în condiții de siguranță, a călătoriilor, transportului și serviciilor turistice. De altfel, consider că sunt necesare standarde înalte de igienă și protocoale de sănătate pentru a contribui la refacerea turismului.
Salut inițiativa lansării unei campanii, prin intermediul unei aplicații de informare la nivelul UE, care să prezinte toate măsurile luate pentru a garanta siguranța călătorilor, sporind astfel încrederea cetățenilor cu privire la călătoriile în Uniunea Europeană, precum și sprijinul Parlamentului în strategia pentru turismul sustenabil, cu servicii inovatoare, durabile.

Schengen-alueen tilanne covid-19-pandemian puhkeamisen jälkeen (B9-0165/2020) RO

19-06-2020

În data de 19 iunie am votat favorabil rezoluția Parlamentului European cu privire la criza din spațiul Schengen creată în urma pandemiei de COVID-19.
Acest vot este unul deosebit de important atât pentru România, cât și pentru viitorul spațiului de liberă circulație din cadrul Uniunii Europene. Libertatea de mișcare este una din realizările esențiale ale construcției europene și un pilon fără de care nu vom putea avea o recuperare economică substanțială a statelor membre.
O întoarcere rapidă și coordonată la statu-quo-ante este cerută insistent în textul rezoluției. Documentul merge însă mai departe și cere statelor membre Schengen și instituțiilor europene responsabile să demareze fără întârziere procedurile de integrare a statelor candidate (România, Bulgaria, Croația). În același timp, o reformă a spațiului Schengen este prezentată ca esențială pentru evitarea pe viitor a acestor situații limită.
Rezoluția Parlamentului condamnă abordările discriminatorii ale unor state membre și înțelegerile bilaterale dintre state ce pot afecta integritatea și buna funcționare a spațiului de liberă circulație al UE. Salut adoptarea acestei rezoluții ce reprezintă un pas important în direcția extinderii și consolidării spațiului Schengen și integrării României în acest sistem.

Raja- ja kausityöntekijöiden eurooppalainen suojelu covid-19-kriisin yhteydessä (B9-0172/2020) RO

19-06-2020

Lucrătorii transfrontalieri și sezonieri sunt importanți pentru furnizarea de bunuri și servicii esențiale în sectoare economice cheie, precum agricultura și producția de alimente, transporturile, logistica, construcțiile, serviciile sociale, inclusiv îngrijirea, munca socială și turismul, dar și prelucrarea și ambalarea alimentelor, asistența medicală și cercetarea, industria farmaceutică, fiind vitali pentru eforturile de redresare economică în contextul crizei provocate de coronavirus.
În UE există 1,5 milioane de lucrători transfrontalieri și peste 2,3 milioane de operațiuni de detașare pentru care serviciile se desfășoară în alt stat membru, iar mulți dintre ei se lovesc uneori de practici ilegale, sunt angajați în baza unor contracte de muncă pe termen scurt, care le oferă prea puțină siguranță la locul de muncă și acoperire insuficientă sau inexistentă de securitate socială.
Este de necontestat rolul esențial al acestor lucrători în susținerea economiei UE și în menținerea funcționării pieței unice, mai ales în situația generată de pandemie, dar sunt de părere că ei reprezintă o categorie vulnerabilă și trebuie să beneficieze de un tratament egal sau cât mai apropiat cu ceilalți lucrători cu ocupații critice.
Am votat în favoarea acestei propuneri deoarece consider că protecția drepturilor de securitate socială și protejarea sănătății lor este vitală, în special în contextul crizei COVID-19.

Suositukset Ison-Britannian ja Pohjois-Irlannin yhdistyneen kuningaskunnan kanssa uudesta kumppanuudesta käytäviä neuvotteluja varten (A9-0117/2020 - Kati Piri, Christophe Hansen) RO

18-06-2020

Pe 18 iunie, în cadrul sesiunii plenare, am votat recomandarea privitoare la evoluția negocierilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Raportul evidențiază progresul (sau mai degrabă lipsa acestuia) în rundele de negociere ce au avut loc în ultimele șase luni și sunt prezentați următorii pași pe care cei 27 de membri ai UE îi au în vedere în formularea unei viitoare înțelegeri cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
A fost reiterată susținerea și încrederea de care se bucură negociatorul-șef al UE, Michel Barnier, împreună cu echipa sa de experți. Misiunea acestora este una dificilă, însă ei trebuie să se asigure că elementele esențiale convenite în Acordul de retragere și în Declarația politică vor fi prezente în documentul final din toamnă.
Ca deputat în Parlamentul European, sunt deosebit de preocupat de evoluția acestor negocieri. Pe lângă însemnătatea istorică a acestui proces – retragerea unui stat membru din Uniune –, sunt îngrijorat de ce ar însemna pentru sutele de mii de români stabiliți în Regatul Unit colapsul negocierilor și retragerea acestuia din UE fără acord. Salut solidaritatea cu care statele membre abordează negocierile și urmăresc activ soluțiile optime pentru părțile menționate anterior.

Yhteistä ilmailualuetta koskevan sopimuksen tekeminen EU:n ja Moldovan tasavallan välillä (A9-0084/2020 - Roberts Zīle) RO

17-06-2020

Prezentul acord a fost negociat de către Comisie în urma autorizării primite de la Consiliu și înlocuiește cadrul acordurilor bilaterale privind transportul aerian dintre statele membre ale UE și Moldova, prin instituirea spațiului aerian comun între UE și partenerii săi din cadrul Parteneriatului estic. Normele prevăzute pentru a asigura o astfel de cooperare și unitate strânsă ar trebui să includă linii directoare clare pentru reprezentarea locală, printre altele prin confirmarea necesității unei abordări comune, în special ca parte a politicii de vecinătate a UE.
Am votat în favoarea acestei recomandări deoarece consider că este necesară alinierea legislației Moldovei din domeniul aviației la legislația UE în ceea ce privește siguranța, securitatea și gestionarea traficului aerian și va oferi beneficii reciproce pentru ambele părți ale acordului.
Sunt de părere că Acordul privind spațiul aerian comun reprezintă un instrument important pentru aprofundarea relațiilor economice cu Republica Moldova, cuprinzând nu numai drepturile de trafic aerian, pentru a permite zboruri directe între orice aeroport din UE și Moldova, ci și o gamă largă de probleme de aviație, cum ar fi drepturile pasagerilor, gestionarea traficului aerian, reglementarea economică, concurența sau aspectele sociale.

Yhteystiedot

Bruxelles

Strasbourg