8:e valperioden Marian-Jean MARINESCU

În anul 2011, am organizat în Grupul PPE din Parlamentul European un eveniment de susținere a intrării României în Schengen după ce, în concluziile adoptate pe 9 iunie 2011, Consiliul a recunoscut că România este pregătită să intre în spațiul Schengen. România este deci pregătită de 7 ani să intre în Schengen: și-a respectat toate angajamentele tehnice privind securizarea granițelor terestre, aeriene și maritime. Astăzi am votat în Parlament încă o rezoluție prin care cerem Consiliului UE să nu mai amâne această decizie.
Libertatea de circulație este un principiu de bază al Comunității Europene și trebuie să le fie garantat tuturor cetățenilor europeni, mai ales acum, când există o amplă dezbatere despre viitorul UE.

. – Am votat împotriva acestei directive deoarece aceasta ar putea reduce activitățile de detașare din cauza nesiguranței pe care negocierile o vor crea în rândul întreprinderilor. „Libera circulație a serviciilor” este un principiu fundamental ale pieței interne, consacrat în Tratatul privind funcționarea UE. Principiul potrivit căruia pentru lucrătorii detașați se aplică aceleași norme de salarizare ca cele pentru salariații locali este incompatibil cu o piață unică autentică, în cadrul căreia dezvoltarea economică durabilă este determinată de întreprinderi eficiente, inovatoare și competitive, diferențele de salarizare constituind un element legitim al avantajului competitiv pe care îl au prestatorii de servicii.
Acest principiu nu este fezabil în practică, deoarece: prestatorii de servicii transfrontaliere suportă costuri care nu sunt asumate de către furnizorii locali de servicii; angajatorii locali plătesc pentru angajații lor doar salariile, impozitele și contribuțiile de asigurări, pe când, pentru lucrătorii detașați, trebuie să plătească și cheltuielile de transport, cazare și diurnă, precum și cele generate de identificarea partenerilor externi și de serviciile de consultanță pentru detașat.
Activitatea lucrătorilor detașați este de natură temporară, aceștia întorcându-se în țara de origine după perioada de detașare.
Totodată, trebuie luate în considerare diferențele existente în mod obiectiv între statele membre, care rezultă din nivelurile diferite de dezvoltare economică și reglementări diferite privind legislația muncii.

. – Industria construcțiilor reprezintă aproximativ 9% din PIB-ul european și numără 18 milioane de locuri de muncă. Lucrările de construcție care includ lucrări de renovare și de reabilitate energetică reprezintă o valoare aproape de două ori mai mare decât construcția de noi clădiri și IMM-urile contribuie cu peste 70% la valoarea adăugată a sectorului construcțiilor din Uniunea Europeană.
Obiectivul propunerii reprezintă un câștig dublu pentru economia Uniunii. Pe de-o parte, industria europeană a construcțiilor poate să răspundă provocărilor economice și societale, mai precis creșterea locurilor de muncă, urbanizarea, digitalizarea și schimbările demografice, pe de altă parte, răspunde provocărilor din domeniul energiei și climei, ținând seama de cerințele Acordului de la Paris.
Am votat pentru propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor deoarece pune în practică principiul „eficiența energetică pe primul loc” și reprezintă un element esențial al uniunii energetice; mai mult, ia în considerare rezultatele unui proces de reexaminare bazat pe o amplă consultare publică, pe studii și pe reuniuni cu părțile interesate și este sprijinită de o evaluare și de o analiză a impactului.