RAPORT referitor la activitățile Ombudsmanului European – raportul anual pe 2018

18.11.2019 - (2019/2134(INI))

Comisia pentru petiții
Raportor: Peter Jahr


Procedură : 2019/2134(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A9-0032/2019
Texte depuse :
A9-0032/2019
Texte adoptate :


PR_INI_AnnOmbud

CUPRINS

Pagina

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

EXPUNERE DE MOTIVE

SCRISOAREA Comisiei pentru afaceri constituționale

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ


 

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la activitățile Ombudsmanului European – raportul anual pe 2018 (2019/2134(INI))

 

Parlamentul European,

 având în vedere raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European din 2018,

 având în vedere articolul 15, articolul 24 al treilea paragraf și articolul 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

 având în vedere articolele 11, 41, 42 și 43 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („carta”),

 având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCPRD),

 având în vedere Decizia 94/262/CECO, CE, Euratom a Parlamentului European din 9 martie 1994 privind statutul și condițiile generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului[1],

 având în vedere Codul European al Bunei Conduite Administrative, astfel cum a fost adoptat de Parlament la 6 septembrie 2001,

 având în vedere Acordul-cadru de cooperare încheiat între Parlament și Ombudsmanul European la 15 martie 2006, intrat în vigoare la 1 aprilie 2006,

 având în vedere Rezoluția sa din 17 ianuarie 2019 referitoare la ancheta strategică a Ombudsmanului OI/2/2017 privind transparența dezbaterilor legislative care au loc în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului UE[2],

 având în vedere Rezoluția sa din 13 februarie 2019 privind rezultatul deliberărilor Comisiei pentru petiții din cursul anului 2018[3],

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la activitățile Ombudsmanului European,

 având în vedere articolul 54 și articolul 232 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

 având în vedere scrisoarea transmisă de Comisia pentru afaceri constituționale,

 având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A9-0032/2019),

A. întrucât Raportul anual referitor la activitățile Ombudsmanului European pe 2018 a fost prezentat oficial Președintelui Parlamentului European la 2 octombrie 2019 și întrucât Ombudsmanul, Emily O’Reilly, și-a prezentat raportul în fața Comisiei pentru petiții la 4 septembrie 2019 la Bruxelles;

B. întrucât, în temeiul articolelor 24 și 228 din TFUE, Ombudsmanul European este împuternicit să primească plângeri care privesc cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcției sale judiciare;

C. întrucât articolul 10 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că „[o]rice cetățean are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii” și că „[d]eciziile se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean”;

D. întrucât articolul 15 din TFUE prevede că „[î]n scopul promovării unei bune guvernări și asigurării participării societății civile, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii acționează respectând în cel mai înalt grad principiul transparenței” și că „[o]rice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică, care are reședința sau sediul statutar într-un stat membru, are drept de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii”;

E. întrucât articolul 41 alineatul (1) din cartă prevede că „orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii”;

F. întrucât articolul 43 din cartă prevede că „[o]rice cetățean al Uniunii, precum și orice persoană fizică sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membru au dreptul de a sesiza Ombudsmanul European cu privire la cazurile de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcției sale jurisdicționale”;

G. întrucât, în 2018, Ombudsmanul a deschis 490 de anchete, dintre care 482 s-au bazat pe plângeri, iar 8 au fost anchete din proprie inițiativă, și a închis 545 de anchete (dintre care 534 bazate pe plângeri și 11 din proprie inițiativă); întrucât cea mai mare parte a anchetelor a vizat Comisia (285 de anchete sau 58,2 %), pe locul doi ca număr de anchete s-au aflat agențiile UE (43 de anchete sau 8,8 %), restul fiind distribuite după cum urmează: Parlamentul (30 de anchete sau 6,1 %), Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) (23 de anchete sau 4,7 %), Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) (23 anchete sau 4,7 %), Banca Europeană de Investiții (16 anchete sau 3,3 %), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (14 anchete sau 2,8 %) și alte instituții (56 de anchete sau 11,4 %);

H. întrucât principalele trei preocupări din anchetele închise de Ombudsman în 2018 au fost: transparența, responsabilitatea și accesul public la informații și documente (24,6 %), cultura serviciului (19,8 %) și utilizarea adecvată a puterii discreționare (16,1 %); întrucât printre alte preocupări s-au aflat respectarea drepturilor procedurale, cum ar fi dreptul de a fi ascultat, respectarea drepturilor fundamentale, chestiunile etice, participarea publică la procesul decizional al UE, inclusiv în procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, buna gestiune financiară a procedurilor de ofertare, a granturilor și a contractelor UE, recrutarea, precum și buna gestionare a chestiunilor legate de personalul UE;

I. întrucât Comisia Europeană a avut o rată de 76 % de respectare a recomandărilor Ombudsmanului privind buna administrare în 2018, ceea ce reprezintă o scădere continuă de la 82 % în 2016 și, respectiv, 77 % în 2017;

J. întrucât, în 2018, 17 996 de cetățeni au solicitat ajutorul Ombudsmanului; întrucât 14 596 de cetățeni au beneficiat de consiliere prin intermediul ghidului interactiv de pe site-ul său; întrucât 1 220 de cereri au fost trimise spre informare în altă parte; întrucât Ombudsmanul a tratat 2 180 de plângeri;

K. întrucât, în activitatea sa strategică din 2018, Biroul Ombudsmanului a deschis cinci noi anchete strategice, respectiv cu privire la tratamentul persoanelor cu dizabilități în cadrul Sistemului comun de asigurări de sănătate, la accesibilitatea site-urilor web ale Comisiei pentru persoanele cu dizabilități, la activitățile Agenției Europene pentru Medicamente înainte de transmiterea unei cereri, la gestionarea de către Comisie a situațiilor de tip „ușă turnantă” în ceea ce privește personalul UE și la răspunderea în cadrul activității legislative a Consiliului; întrucât, în 2018, Ombudsmanul a lansat zece inițiative strategice privind, printre altele, utilizarea limbilor în funcția publică a UE, politicile de combatere a hărțuirii în serviciul public al UE și protecția copiilor migranți;

L. întrucât Ombudsmanul joacă un rol crucial în transformarea procesului legislativ al UE într-unul mai deschis și cu un nivel mai mare de asumare a răspunderii în fața cetățenilor, pentru a le permite să își poată exercita dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii, sporind, astfel, implicarea și încrederea cetățenilor;

M. întrucât Ombudsmanul trebuie să joace un rol esențial în asigurarea responsabilității instituțiilor UE și a transparenței și imparțialității maxime ale administrației UE și ale proceselor decizionale, pentru a proteja drepturile cetățenilor, sporindu-le astfel încrederea, implicarea și participarea la viața democratică a Uniunii;

N. întrucât principala prioritate a Ombudsmanului European este de a se asigura că drepturile cetățenilor sunt pe deplin respectate;

O. întrucât, în 2018, Ombudsmanul a lansat un nou site web, care include o interfață revizuită și ușor de utilizat pentru potențialii reclamanți; întrucât procedura accelerată a Ombudsmanului pentru soluționarea plângerilor privind accesul public la documente reflectă angajamentul Ombudsmanului de a oferi asistență și de a lua decizii în termen de 40 de zile pentru cei care solicită ajutor, în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE; întrucât această nouă inițiativă face parte dintr-o strategie de îmbunătățire a eficacității biroului său;

P. întrucât, în urma anchetei sale strategice OI/2/2017/TE, Ombudsmanul a constatat că în Consiliu există o lipsă de transparență în privința accesului public la documentele sale legislative și a practicilor sale curente legate de procesul decizional - în special în etapa pregătitoare de la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți (Coreper) și al grupurilor de lucru; întrucât, în urma reticenței Consiliului de a pune în aplicare recomandările sale, la 16 mai 2018, Ombudsmanul a prezentat Parlamentului Raportul special OI/2/2017/TE privind transparența procesului legislativ al Consiliului; întrucât, la 17 ianuarie 2019, Parlamentul și-a adoptat raportul referitor la ancheta strategică a Ombudsmanului OI/2/2017 privind transparența dezbaterilor legislative care au loc în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului UE[4], susținând pe deplin recomandările Ombudsmanului; întrucât președinția finlandeză și-a exprimat angajamentul de a consolida deschiderea și transparența legislativă a Consiliului;

Q. întrucât, la 12 februarie 2019, Parlamentul a adoptat un proiect de regulament al Parlamentului European de stabilire a statutului și condițiilor generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului (Statutul Ombudsmanului European) și de abrogare a Deciziei 94/262/CECO, CE, Euratom[5], pentru care are principala responsabilitate legislativă; întrucât acest nou regulament este în curs de aprobare de către Consiliu;

R. întrucât o mai mare deschidere și transparență cu privire la pozițiile adoptate de guvernele statelor membre în Consiliu va îmbunătăți încrederea în UE și va reduce euroscepticismul și populismul;

S. întrucât, în 2018, Ombudsmanul a lansat o strategie de combatere a hărțuirii, care verifică politicile împotriva hărțuirii stabilite de administrația UE; întrucât Ombudsmanul a decis să scrie în 2018 unui număr de 26 de instituții și de agenții ale UE, solicitând detalii cu privire la aceste politici și modul în care ele sunt puse în aplicare;

T. întrucât, în 2018, Ombudsmanul a lansat o anchetă privind discriminarea de gen și egalitatea de șanse în cadrul Băncii Europene de Investiții (BEI); întrucât BEI a urmat recomandările și sugestiile Ombudsmanului privind egalitatea de șanse și egalitatea de gen;

U. întrucât Ombudsmanul face parte din cadrul UE pentru UNCPRD, cu sarcina de a proteja, promova și monitoriza aplicarea acestei convenții la nivelul instituțiilor UE;

V. întrucât o conferință care a reunit Rețeaua Europeană a Ombudsmanilor și Comisia pentru petiții a Parlamentului European a avut loc în martie 2018, iar unul dintre principalele puncte ale discuției a fost modul în care mediatorii își pot consolida cooperarea,

1. salută Raportul anual pe anul 2018 prezentat de Ombudsmanul European;

2. o felicită pe Emily O’Reilly pentru activitatea sa excelentă și eforturile sale constructive de îmbunătățire a calității administrației UE, a accesibilității și a calității serviciilor pe care le oferă cetățenilor;

3. subliniază importanța transparenței și a accesului public la documentele deținute de Consiliu; accentuează faptul că un nivel ridicat de transparență a procesului legislativ este esențial pentru a permite cetățenilor, mass-mediei și părților interesate să tragă la răspundere atât reprezentanții aleși, cât și guvernele; recunoaște rolul valoros pe care îl joacă Ombudsmanul în comunicarea și medierea între instituțiile UE și cetățeni; consideră că Consiliul trebuie să își revizuiască politica de confidențialitate; subliniază activitatea Ombudsmanului pentru a mări gradul de asumare a responsabilității față de public în procesul legislativ al UE;

4. subliniază necesitatea și importanța unei participări mai active a cetățenilor la procesul decizional și a unei transparențe mai mari în modul în care funcționează administrația, acestea fiind măsuri de consolidare a legitimității democratice a instituțiilor Uniunii, menite să restabilească încrederea;

5. subliniază că restabilirea încrederii cetățenilor în instituțiile Uniunii este o preocupare principală a Parlamentului European și este de cea mai mare importanță sociopolitică și etică;

6. subliniază necesitatea îmbunătățirii și a consolidării dialogului social, precum și a dialogului dintre organismele, instituțiile și cetățenii Uniunii;

7. sprijină pe deplin recomandările Ombudsmanului European adresate Consiliului și îndeamnă Consiliul să ia toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare aceste recomandări cât mai curând posibil;

8. încurajează Ombudsmanul să ofere orientări suplimentare instituțiilor UE despre cum să comunice mai bine cu cetățenii în toate limbile oficiale ale UE; îndeamnă Ombudsmanul să ofere orientări instituțiilor cu privire la modul în care să își dezvolte politica lingvistică astfel încât să fie posibilă elaborarea conținutului și informațiilor relevante în cât mai multe versiuni lingvistice posibile;

9. salută strategia Ombudsmanului de creștere a vizibilității și a impactului mandatului său pentru cetățeni;

10. salută restructurarea site-ului internet al Ombudsmanului, care a devenit un instrument mai funcțional și mai accesibil pentru cetățeni;

11. îi solicită Consiliului ca, în calitate de colegislator, să își alinieze metodele de lucru la standardele unei democrații parlamentare, așa cum prevăd tratatele, mai degrabă decât să funcționeze ca un forum diplomatic, aceasta nefiind funcția sa; reamintește că, în urma anchetei sale strategice OI/2/2017/TE, Ombudsmanul a concluzionat că practicile Consiliului cu privire la transparență constituie administrare defectuoasă; îndeamnă Consiliul să pună imediat în aplicare recomandările Ombudsmanului extrase din ancheta sa strategică, inclusiv cele furnizate de Parlament în propriul raport referitor la raportul special; încurajează Ombudsmanul să continue monitorizarea progreselor legate de ancheta sa strategică;

12. își reia apelul pentru o actualizare a legislației UE privind accesul la documente și solicită o revizuire a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei[6] pentru a facilita activitatea Ombudsmanului de verificare în ceea ce privește acordarea accesului la documente de către Parlament, Consiliu și Comisie; consideră că este regretabilă blocarea de către Consiliu a revizuirii Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 și îndeamnă Consiliul să redeschidă discuțiile pe baza poziției adoptate de Parlament în a doua lectură, așa cum este prevăzută în Rezoluția sa din 12 iunie 2013 referitoare la impasul înregistrat în procesul de revizuire a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 (2013/2637(RSP))[7];

13. solicită din nou o revizuire a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 deoarece este în mod serios depășit și nu mai reflectă situația juridică actuală și practicile instituționale aplicate de instituțiile, oficiile, organele și agențiile UE;

14. salută lansarea oficială a procedurii accelerate pentru anchetele privind accesul la documente și recunoaște rezultatele pozitive pe care le are pentru reclamanți;

15. subliniază cu fermitate importanța ca Ombudsmanul să continue să monitorizeze îndeaproape și să efectueze anchete strategice în ceea ce privește transparența Comisiei; este conștient de faptul că fenomenul „ușilor turnante” există încă, în special în rândul funcționarilor de rang înalt ai instituțiilor; îndeamnă Ombudsmanul să continue monitorizarea punerii în aplicare a normelor revizuite ale Comisiei privind „ușile turnante”, care au intrat în vigoare în septembrie 2018 ca urmare a anchetei sale din proprie inițiativă;

16. subliniază faptul că problema conflictelor de interese este mai amplă decât cazurile de „uși turnante” și insistă asupra faptului că trebuie elaborate norme suplimentare și criterii mai stricte pentru a garanta în mod ferm că deciziile și legislația sunt adoptate în interesul cetățenilor;

17. reamintește că principiile disponibilității publice, deschiderii și transparenței sunt inerente procesului legislativ al UE pentru a da posibilitatea cetățenilor de a cunoaște fundamentele acțiunilor legislative, asigurând astfel exercitarea efectivă a drepturilor lor democratice[8]3b; recunoaște nevoia de transparență în procesul decizional al UE; sprijină dezvoltarea de către serviciile celor trei instituții a portalului legislativ comun, care are drept scop furnizarea unui canal ușor de utilizat, permițându-le nespecialiștilor să acceseze informații despre procedurile legislative în curs;

18. sprijină publicarea documentelor finale ale trilogurilor; subliniază că hotărârea pronunțată în martie 2018 în cauza De Capitani (T-540/15) menționează că punctele de vedere exprimate de instituții în documentele „pe patru coloane” nu intră sub incidența unei prezumții generale de nedivulgare; ia act de faptul că natura sensibilă a temelor abordate, așa cum se reflectă în documentele trilogurilor, nu a fost considerată, în sine, un motiv suficient pentru a refuza accesul publicului; consideră că, pentru a asigura transparența în cadrul trilogurilor, ar trebui să contribuie toate cele trei instituții; recunoaște că dreptul de acces al publicului la documentele instituțiilor Uniunii este dreptul protejat și inalienabil al fiecărui cetățean al UE, care decurge în mod direct din principiul democratic și dreptul fundamental al libertății de exprimare, astfel încât Uniunea are o obligație corespunzătoare de conformitate și răspundere; subliniază necesitatea promovării în continuare a instituțiilor relevante cu competențe privind transparența, cum ar fi Biroul Ombudsmanului, astfel încât Uniunea să își îndeplinească obligația menționată mai sus;

19. reafirmă faptul că independența Băncii Centrale Europene le lasă membrilor Comitetului său executiv libertatea de a decide, responsabil și în ideea de a da socoteală pentru deciziile luate, cu privire la participarea la foruri, inclusiv la cele inaccesibile publicului larg, în cazul în care consideră necesar pentru a asigura buna desfășurare a politicii monetare a BCE; ia act de avizul Ombudsmanului din 5 iulie 2018;

20. invită Comisia, în etapa dialogului neoficial dintre ea însăși și statele membre, să asigure un nivel ridicat de transparență și accesul la documente și informații în ceea ce privește procedurile EU Pilot și cele legate de constatarea neîndeplinirii obligațiilor, în special privind petițiile primite, precum și accesul integral prin mijloace adecvate la procedurile EU Pilot și cele legate de constatarea neîndeplinirii obligațiilor care au fost finalizate deja; invită Comisia să adopte o abordare diferită în ceea ce privește investigarea cazurilor de încălcare a legislației UE și să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor care nu se bazează exclusiv pe mecanismul EU Pilot;

21. subliniază importanța măsurilor adoptate pentru a spori transparența deciziilor luate în cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; reamintește că, în 2014, Comisia a creat, pe site-ul Europa, o platformă centralizată conținând informații complete cu privire la constatarea neîndeplinirii obligațiilor; subliniază că, în rapoartele sale anuale privind monitorizarea aplicării dreptului UE, Comisia oferă Parlamentului și publicului informații cu privire la dosarele EU Pilot și de constatare a neîndeplinirii obligațiilor;

22. sprijină pe deplin angajamentul Ombudsmanului în favoarea îmbunătățirii transparenței activităților de lobby din UE; sprijină angajamentul Comisiei de a pune în aplicare normele orizontale revizuite privind grupurile de experți, inclusiv cele privind transparența și conflictele de interese; subliniază importanța înregistrării persoanelor și organizațiilor care reprezintă interesele private în registrul de transparență, astfel încât numirile să poată fi făcute în conformitate cu normele orizontale;

23. salută acordul tripartit dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie, care reprezintă un pas înainte către consolidarea normelor existente privind activitatea de lobby și eliminarea lacunelor; consideră, cu toate acestea, că instituțiile nu ar trebui să se oprească aici, ci ar trebui să continue să adopte măsuri legislative obligatorii pentru toate instituțiile și agențiile UE;

24. subliniază că este necesar ca toate informațiile cu privire la influența lobbiștilor să fie puse la dispoziție în mod gratuit, să fie ușor de înțeles și ușor accesibile publicului, îmbunătățindu-se precizia datelor din registrul de transparență al UE; subliniază că trebuie asigurată transparența deplină a finanțării tuturor reprezentanților grupurilor de interese și solicită suspendarea tuturor organizațiilor care încalcă normele privind ușile turnante;

25. subliniază necesitatea adoptării unui act juridic pentru a face registrul de transparență imperativ și obligatoriu din punct de vedere juridic pentru toate instituțiile și agențiile UE și părțile terțe, asigurând astfel deplina transparență a activității de lobby; încurajează instituțiile UE să ia în considerare măsurile practice care ar putea conduce la un acord rapid și eficient;

26. regretă faptul că discriminarea de gen și reprezentarea de gen rămâne o problemă în cadrul instituțiilor UE; ia act cu îngrijorare de constatările din cazul 366/2017/AMF și îndeamnă insistent BEI să respecte pe deplin recomandările Ombudsmanului în ceea ce privește reprezentarea echilibrată a tuturor genurilor în posturile de conducere;

27. salută ancheta Ombudsmanului din 2018 cu privire la procedura de numire a Secretarului General al Comisiei și ia act de constatările sale referitoare la patru cazuri de administrare defectuoasă; își exprimă regretul că, în pofida sprijinului acordat de Parlament recomandărilor Ombudsmanului, Comisia nu le-a pus în aplicare; ia act cu îngrijorare de faptul că aceasta nu a instituit o procedură de numire specifică și solicită noii Comisii să facă acest lucru, asigurând astfel aplicarea celor mai înalte standarde de transparență, etică și stat de drept;

28. ia act cu îngrijorare de scăderea ratei de respectare de către Comisie a recomandărilor, sugestiilor și soluțiilor propuse de Ombudsmanul European; invită Comisia să își demonstreze angajamentul de a rezolva toate cazurile de administrare defectuoasă constatate de Ombudsman în activitățile sale;

29. îndeamnă Ombudsmanul să monitorizeze punerea în aplicare a noului Regulament de procedură al Parlamentului pentru audierile comisarilor desemnați, în special cele prevăzute la anexa VII articolul 2 referitoare la examinarea intereselor financiare, în spiritul transparenței și obiectivității;

30. ia act de propunerea adoptată de Comisie la 31 ianuarie 2018 privind un nou Cod de conduită pentru membrii Comisiei Europene; consideră că trebuie consolidate și mai mult dispozițiile codului;

31. reafirmă și are convingerea fermă că trebuie aplicate norme morale și etice stricte în toate instituțiile UE pentru a asigura respectarea obligației de integritate și discreție;

32. consideră că transparența este o componentă esențială a statului de drept, care trebuie respectată în întregul proces legislativ, întrucât influențează materializarea efectivă a dreptului de vot și a dreptului de a candida în alegeri, precum și a altor drepturi (și anume libertatea de exprimare și dreptul de a primi informații); consideră că crearea unei cetățenii active a Uniunii necesită controlul public, revizuirea și evaluarea procesului, precum și posibilitatea de contestare a rezultatului; subliniază că acest lucru i-ar ajuta pe cetățeni să devină din ce în ce mai familiarizați cu noțiunile de bază ale procesului legislativ și ar stimula participarea la viața democratică a Uniunii;

33. salută eforturile continue ale Ombudsmanului de a influența schimbarea instituțiilor UE prin participarea la consultări publice care au legătură cu activitatea sa; salută sugestiile sale de îmbunătățire a transparenței modelului UE de evaluare a riscurilor în lanțul alimentar, printre care publicarea de către Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară a ordinilor de zi și a proceselor-verbale ale reuniunilor legate de evaluarea riscurilor;

34. încurajează Ombudsmanul să își continue ancheta din proprie inițiativă privind transparența EMA și a cererilor depuse în prealabil de către întreprinderile farmaceutice pentru interacțiunea de autorizare pe piață, precum și consultarea publică care s-a desfășurat până în ianuarie 2019;

35. salută ancheta sa despre rapoartele privind siguranța ale Agenției Europene de Siguranță a Aviației (AESA), ceea ce a dus la schimbarea practicii agenției, astfel încât cei care raportează preocupările legate de siguranță să primească un răspuns;

36. îndeamnă Ombudsmanul să continue monitorizarea conformității Sistemului comun de asigurări de sănătate (SCAS) cu UNCPRD; îndeamnă Comisia să actualizeze textul dispozițiilor generale de punere în aplicare (DGA), care guvernează funcționarea SCAS în ceea ce privește cheltuielile medicale și cheltuielile legate de amenajarea corespunzătoare a locului de muncă pentru persoanele cu dizabilități sau cu boli grave; invită Ombudsmanul să asigure punerea deplină în aplicare a UNCPRD de către toată administrația UE;

37. salută recomandările practice ale Ombudsmanului cu privire la accesibilitatea procedurilor de selecție ale Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO) pentru candidații cu deficiențe de vedere; invită Ombudsmanul să monitorizeze conformitatea deplină a EPSO cu cerințele de accesibilitate aplicabile procedurilor de selecție online; invită Ombudsmanul să monitorizeze aplicarea propunerilor sale privind tehnologiile asisitive în timpul testelor pe calculator, care au loc în întreaga lume;

38. sprijină Ombudsmanul în sensibilizarea instituțiilor UE în vederea introducerii unor politici mai ferme de combatere a hărțuirii;

39. sprijină inițiativa Ombudsmanului de monitorizare a mișcării #MeToo și solicită să se monitorizeze în continuare politicile de combatere a hărțuirii puse în aplicare de administrația UE;

40. sprijină eforturile Ombudsmanului de a facilita participarea cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor UE; solicită Ombudsmanului să continue să urmărească utilizarea instrumentului inițiativei cetățenești europene (ICE), inclusiv monitorizarea punerii în aplicare a Regulamentului revizuit privind ICE;

41. subliniază că rolul Ombudsmanului European a evoluat în timp de la crearea sa, de la prevenirea administrării defectuoase la promovarea bunei administrări; consideră că evoluția logică a acestei tendințe este de a continua eforturile de a promova în mod activ și în timp util o mai bună administrare și cele mai bune practici administrative;

42. salută inițiativa Ombudsmanului de a acorda Premiul pentru bună administrare, care recunoaște eforturile depuse de funcționarii UE pentru a găsi soluții inovatoare de aplicare a unor politici accesibile pentru cetățeni;

43. își reia solicitarea sa îndelung repetată de a actualiza actualul Cod al bunei conduite administrative într-un regulament obligatoriu pentru toate instituțiile și agențiile UE și părțile terțe;

44. reamintește angajamentul Ombudsmanului pentru demonstrarea unui nivel ridicat de transparență din partea UE, pe parcursul negocierilor privind acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană;

45. încurajează Ombudsmanul să își continue cooperarea cu omologii săi la nivel național prin intermediul Rețelei Europene a Ombudsmanilor; subliniază necesitatea de a se dezvolta și mai mult cooperarea dintre diverși mediatori naționali;

46. reamintește că noul proiect de statut al Ombudsmanului European, adoptat recent de Parlament, conține o dispoziție privind starea de incompatibilitate pe o perioadă de 3 ani înainte ca un deputat în Parlamentul European să fie eligibil pentru funcția de Ombudsman;

47. reiterează că este extrem de important să se mențină independența și integritatea Ombudsmanului și să se garanteze că funcția este deținută de persoane fără afilieri politice partinice evidente și conflicte de interese și cu o etică ireproșabilă;

48. își exprimă aprecierea pentru cooperarea excelentă și fructuoasă a Ombudsmanului și a echipei sale cu Comisia pentru petiții;

49. recunoaște excelenta cooperare cu Ombudsmanul în timpul mandatului său și invită viitorul Ombudsman să continue acest nivel de cooperare și dialog structural cu Comisia pentru petiții pentru a îmbunătăți în continuare calitatea administrației UE și accesibilitatea și calitatea serviciilor pe care le oferă cetățenilor noștri;

50. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție și raportul Comisiei pentru petiții Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și avocaților poporului sau autorităților similare din statele membre.

EXPUNERE DE MOTIVE

Raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2018[9] a fost prezentat oficial Președintelui Parlamentului European la 2 octombrie 2019, iar Ombudsmanul, Emily O’Reilly, și-a prezentat raportul în fața Comisiei pentru petiții la 4 septembrie 2019 la Bruxelles.

Mandatul Ombudsmanului este consacrat de articolele 24 și 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Articolul 24 din TFUE, precum și articolul 43 din Carta drepturilor fundamentale a UE, instituie dreptul de a înainta o plângere Ombudsmanului European.

În conformitate cu articolul 228 din TFUE, Ombudsmanul European, ales de Parlamentul European, este împuternicit să primească plângeri din partea oricărui cetățean al Uniunii sau din partea oricărei persoane fizice sau juridice sau care își are sediul înregistrat într-un stat membru, cu privire la cazuri de administrare defectuoasă în activitățile instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene acționând în exercitarea funcției sale judiciare.

Administrarea defectuoasă înseamnă administrare necorespunzătoare sau incorectă. Acest lucru se întâmplă în cazul în care o instituție nu acționează în conformitate cu legea, nu respectă principiile bunei administrări sau încalcă drepturile omului.

La articolul 15 din TFUE este inclus un aspect-cheie al versiunii actuale a tratatelor, strict legat de activitățile Ombudsmanului. Într-adevăr, art. 15 din TFUE stabilește că instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii trebuie să-și desfășoare activitățile cât mai deschis posibil, cu scopul de a promova buna guvernanță și a asigura participarea societății civile. În plus, articolul prevede că orice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică, având reședința sau sediul statutar într-un stat membru, are drept de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii.

Un alt element fundamental, legat în special de rolul Ombudsmanului, este articolul 41 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a UE unde se subliniază că „orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii”.

În 2018, 17 996 de cetățeni au solicitat ajutorul serviciilor Ombudsmanului, dintre care 14 596 de cetățeni au beneficiat de consiliere prin intermediul ghidului interactiv de pe site-ul de internet al Ombudsmanului, iar restul de 1 220 de cereri rămase de informare au primit răspuns de la serviciile Ombudsmanului, iar 2 180 au fost tratate ca plângeri de către Ombudsman.

Din numărul total de 2 180 de plângeri tratate de Ombudsman în 2018, 880 s-au înscris în mandatul său, iar 1 300 s-au aflat în afara acestuia.

În 2018, Ombudsmanul a deschis 490 de anchete, dintre care 482 s-au bazat pe plângeri, iar opt au fost anchete din proprie inițiativă, închizând 545 de anchete (dintre care 534 bazate pe plângeri și 11 anchete din proprie inițiativă). Majoritatea anchetelor au vizat Comisia (285 de anchete sau 58,2 %), urmată de agențiile UE (43 de anchete sau 8,8 %), Parlament (30 de anchete sau 6,1 %), Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) (23 de anchete sau 4,7 %), Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) (23 de anchete sau 4,7 %), Banca Europeană de Investiții (16 anchete sau 3,3 %), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (14 anchete sau 2,8 %) și alte instituții (56 de anchete sau 11,4 %);

Principalele trei preocupări ale Ombudsmanului din anchetele închise în 2018 au fost: transparența, responsabilitatea și accesul public la informații și documente (20,6 %), cultura serviciului (16,8 %) și respectarea drepturilor procedurale (16,5 %). Alte preocupări au inclus chestiuni etice, participarea publică la procesul decizional al UE, respectarea drepturilor fundamentale, utilizarea adecvată a puterii discreționare, inclusiv în procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, buna gestiune financiară a procedurilor de ofertare, a granturilor și a contractelor UE, recrutarea și buna gestionare a chestiunilor legate de personalul UE.

În activitatea sa strategică din 2018, Biroul Ombudsmanului a deschis cinci noi anchete strategice cu privire la tratamentul persoanelor cu dizabilități în cadrul Sistemului comun de asigurări de sănătate, la accesibilitatea site-urilor web ale Comisiei pentru persoanele cu dizabilități, la activitățile anterioare transmiterii cererilor desfășurate de Agenția Europeană pentru Medicamente, la gestionarea de către Comisie a situațiilor de tip „ușă turnantă” în ceea ce privește personalul UE și la asumarea răspunderii în activitatea legislativă a Consiliului.

Ombudsmanul a lansat, de asemenea, 10 inițiative strategice privind, printre altele, utilizarea limbilor în funcția publică a UE, politicile de combatere a hărțuirii în serviciul public al UE, protecția copiilor migranți și normele privind întoarcerea și „ușile turnante” din diverse instituții și organe UE.

Raportorul constată cu îngrijorare faptul că anchetele legate de transparență și responsabilitate, inclusiv cele privind accesul la informații și documente, continuă să reprezinte cea mai mare parte a cazurilor tratate de Ombudsman în 2018 (20,6 %).

Acest an a fost, de asemenea, remarcabil datorită utilizării uneia dintre competențele folosite rar de Ombudsman: prezentarea unui raport special către Parlamentul European privind responsabilitatea Consiliului Uniunii Europene.

Percepția publică a UE a fost modelată parțial de cultura „învinovățirii Bruxelles-ului”. Raportorul consideră că este important pentru democrația UE și pentru dezbaterile publice în cunoștință de cauză ca această percepție publică să fie pusă în discuție, iar publicul să aibă dreptul de a cunoaște modul în care guvernele lor contribuie la elaborarea legislației UE. Prin urmare, raportorul sprijină propunerea de îmbunătățire a transparenței legislative în cadrul Consiliului. Ombudsmanul a făcut o serie de recomandări Consiliului Uniunii Europene pentru a permite publicului să urmărească mai ușor procesul legislativ al UE:

a) să înregistreze în mod sistematic identitatea guvernelor statelor membre atunci când acestea își exprimă poziția în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului;

b) să elaboreze criterii clare și accesibile publicului în ceea ce privește clasificarea documentelor ca „LIMITE”, în conformitate cu dreptul UE;

c) să revizuiască sistematic statutul „LIMITE” al documentelor, într-un stadiu incipient, înainte de adoptarea finală a unui act legislativ, inclusiv înainte de negocierile informale din cadrul trilogurilor, când Consiliul are deja o poziție inițială cu privire la propunere;

Raportorul este mulțumit de dialogul esențial și fructuos dintre Ombudsman și Comisia pentru petiții, care este un sistem eficient de abordare a preocupărilor publicului legate de îndrumare și asistență: Ombudsmanul se ocupă de plângerile împotriva instituțiilor, organismelor și agențiilor UE, iar Comisia pentru petiții se ocupă de petițiile referitoare la domeniile de activitate ale UE în întreaga Europă.


 

 

SCRISOAREA Comisiei pentru afaceri constituționale

Dna Dolors Montserrat

Președintă

Comisia pentru petiții

BRUXELLES

Subiect: Aviz referitor la activitățile Ombudsmanului European – raportul anual pe 2018 (2019/2134(INI))

Stimată doamnă Președintă,

Vă scriu în legătură cu raportul din proprie inițiativă al comisiei dumneavoastră referitor la Activitățile Ombudsmanului European - raportul anual pe 2018(2019/2134 (INI)). La reuniunea sa din 12 noiembrie 2019, Comisia pentru afaceri constituționale a adoptat un aviz sub formă de scrisoare (raportor pentru aviz: Paulo Rangel, PPE), pe care am plăcerea să vi-l transmit.

La această reuniune[10], s-a hotărât să i se solicite Comisiei pentru petiții, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea sa de rezoluție:

Comisia pentru afaceri constituționale salută relația strânsă pe care Ombudsmanul European o cultivă cu Parlamentul European și, în special, cu unele dintre comisiile sale, printre care Comisia pentru afaceri constituționale, cu care a avut în mai multe rânduri un dialog deschis și fructuos.

Comisia pentru afaceri constituționale este foarte satisfăcută de activitățile desfășurate de Ombudsmanul European în perioada de referință (2018) și îl încurajează să-și dezvolte în continuare acțiunea în domeniile esențiale menționate în raportul său anual:

 asumarea răspunderii în procesul decizional al UE;

 transparența activităților de lobby;

 accesul la documente;

 drepturile fundamentale,

 chestiunile etice;

 agenții și alte organisme ale UE;

 contractele și granturile UE;

 participarea cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor UE.

Printre altele, Comisia pentru afaceri constituționale acordă o mare importanță transparenței metodelor de lucru ale Consiliului ca organism legislativ și, împreună cu comisia dumneavoastră, a pregătit un raport privind ancheta strategică a Ombudsmanului în această privință, al cărui principal mesaj este reafirmat[11].

Comisia pentru afaceri constituționale apreciază susținerea puternică a Ombudsmanului European pentru inițiativa cetățenească europeană (ICE) și salută faptul că Biroul Ombudsmanului va monitoriza modul în care este pusă în aplicare noua legislație privind ICE[12].

Nu în ultimul rând, Comisia pentru afaceri constituționale remarcă faptul că Decizia 94/262/CECO, CE, Euratom, și anume Statutul Ombudsmanului European, care reglementează exercitarea atribuțiilor acestui organism, a intrat în vigoare în 1994 și a fost modificată ultima oară în 2008[13]. Prin urmare, comisia regretă că Statutul Ombudsmanului nu a fost aliniat la noul cadru juridic de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009. Necesitatea actualizării Statutului Ombudsmanului este cu atât mai imperioasă cu cât articolul 228 alineatul (4) din TFUE permite Parlamentului European, după solicitarea unui aviz din partea Comisiei și cu acordul Consiliului, să adopte regulamente de stabilire a statutului și a condițiilor generale de exercitare a funcțiilor Ombudsmanului. Comisia pentru afaceri constituționale reiterează importanța și urgența abrogării Deciziei 94/262/CECO, CE, Euratom și a înlocuirii acesteia cu un regulament, în conformitate cu temeiul juridic aplicabil în prezent. Comisia pentru afaceri constituționale reamintește că, la începutul anului 2019, a luat inițiativa pentru un nou statut[14], dar așteaptă încă aprobarea Consiliului.

Rog comisia dumneavoastră să ia în considerare avizul de mai sus.

Cu stimă,

 

 

 

 

Antonio Tajani


 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

12.11.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

28

1

1

Membri titulari prezenți la votul final

Alex Agius Saliba, Andris Ameriks, Anna-Michelle Asimakopoulou, Margrete Auken, Martin Buschmann, Eleonora Evi, Emmanouil Fragkos, Mario Furore, Peter Jahr, Radan Kanev, Jude Kirton-Darling, Cristina Maestre Martín De Almagro, Dolors Montserrat, Ulrike Müller, Lefteris Nikolaou-Alavanos, Frédérique Ries, Alfred Sant, Nico Semsrott, Cristian Terheș, Yana Toom, Marie-Pierre Vedrenne, Loránt Vincze, Tatjana Ždanoka

Membri supleanți prezenți la votul final

Jarosław Duda, Alexis Georgoulis, Sylvie Guillaume, Ádám Kósa, Andrey Slabakov, Rainer Wieland, Stefania Zambelli

Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final

Sophia in ‘t Veld, Monica Semedo, Eugen Tomac

 


 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

28

+

ECR

Emmanouil Fragkos, Andrey Slabakov

GUE/NGL

Martin Buschmann, Alexis Georgoulis

NI

Eleonora Evi, Mario Furore

PPE

Anna-Michelle Asimakopoulou, Jarosław Duda, Peter Jahr, Radan Kanev, Ádám Kósa, Dolors Montserrat, Eugen Tomac, Loránt Vincze

RENEW

Sophia in 't Veld, Ulrike Müller, Frédérique Ries, Yana Toom, Marie-Pierre Vedrenne

S&D

Alex Agius Saliba, Andris Ameriks, Sylvie Guillaume, Jude Kirton-Darling, Alfred Sant, Cristian Terheș

VERTS/ALE

Margrete Auken, Nico Semsrott, Tatjana Ždanoka

 

1

-

RENEW

Monica Semedo

 

1

0

ID

Stefania Zambelli

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 

Ultima actualizare: 4 decembrie 2019
Aviz juridic - Politica de confidențialitate